„Domnul coboară,
Îngerii cântă,
Magii Îl adoră,
Păstorii aleargă
Ieslea o-nconjoară,
Mari minuni se întâmplară.”
Iubiți frați preoți,
IubiÈ›i fraÈ›i È™i surori în Hristos-Domnul,
Dumnezeu ne-a binecuvântat È™i anul acesta să ajungem la marea sărbătoare a NaÈ™terii Fiului Său din Fecioara Maria prin puterea Duhului Sfânt. Dumnezeu a venit în lume, a vieÈ›uit printre oameni pentru ca aceÈ™tia să redobândească puterea de a vieÈ›ui autentic aici, pe pământ, în perspectiva vieÈ›ii veÈ™nice.
În aceste zile de praznic dumnezeiesc, Sfânta Scriptură, slujbele Bisericii È™i minunatele colinde bat la uÈ™a inimii noastre, sensibilizându-ne să primim vestea cea bună a coborârii Domnului pe pământ.
Sfântul Apostol Pavel ni se adresează, în mod special în aceste zile, spunând: „Gândul acesta să fie în voi, care era È™i în Hristos Iisus, Care, Dumnezeu fiind (…), S-a deÈ™ertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, È™i la înfățiÈ™are aflându-Se ca un om”[i].
Urmările coborârii lui Dumnezeu printre oameni sunt mărturisite de slujbele Bisericii, într-un elan de bucurie È™i de nădejde: „VeniÈ›i să ne bucurăm întru Domnul, povestind taina ce este de față. Zidul cel despărÈ›itor acum cade; sabia cea de foc se îndepărtează; heruvimul nu mai păzeÈ™te pomul; iar eu mă împărtășesc din dulceaÈ›a din Rai, de la care m-am îndepărtat, din neascultare”[ii].
În cuvinte simple, dar adânci È™i cuprinzătoare, colindele prezintă acelaÈ™i adevăr al NaÈ™terii lui Hristos cu chemarea stăruitoare adresată nouă pentru a ne lăsa cuprinÈ™i de harul mântuitor al Betleemului.
„Hristos Se naÈ™te, Domnul coboară,
Îngerii cântă, Magii Îl adoră,
Păstorii aleargă, Ieslea o-nconjoară,
Mari minuni se întâmplară.”
Iubiți credincioși,
Coborârea lui Dumnezeu pe pământ arătată în NaÈ™terea lui Hristos la peÈ™tera din Betleem constituie adevărul fundamental descris de Scriptură, mărturisit de SfinÈ›ii PărinÈ›i È™i cântat de Biserică, de slujbele È™i colindele sale. Acest adevăr este înÈ›eles È™i trăit în viaÈ›a noastră în chipuri diferite. O privire atentă în jurul nostru de Crăciun ne prezintă imaginea unei lumi cu înÈ›elesuri È™i interpretări diverse asupra semnificaÈ›iei NaÈ™terii Domnului. Modul în care această sărbătoare influenÈ›ează viaÈ›a noastră este, de asemenea, diferit de la om la om.
Vedem în aceste zile cete de colindători vestind marea taină a NaÈ™terii lui Hristos. Luăm seama, de asemenea, că alÈ›i tineri folosesc aceste zile pentru distracÈ›ii necuvenite, cu urmări dintre cele mai dăunătoare pentru viaÈ›a lor È™i a celor din jur. Bisericile sunt pline de credincioÈ™i în zilele de Crăciun. După perioada postului, ei s-au pregătit, prin spovedanie È™i milostenie, pentru împărtășirea cu Sfintele Taine È™i se bucură, în sufletul lor, pentru aceasta. În acelaÈ™i timp însă, mulÈ›i dintre semenii noÈ™tri, în ciuda faptului că se declară creÈ™tini, stau departe de Biserică, de Sfânta Liturghie È™i de tot ceea ce este curat, sfânt, autentic românesc È™i creÈ™tinesc.
Descrierea acestor situaÈ›ii diferite, întâlnite în aceste zile, cuprinde È™i ceea ce se întâmplă pe micul ecran, pe internet, în familie, în locuri publice… Oamenii înÈ›eleg diferit semnificaÈ›ia acestei perioade, se pregătesc în diverse feluri pentru trecerea dintre ani, au perspective multiple È™i contradictorii asupra anului care vine. De aceea, se cuvine să ne oprim o clipă din iureÈ™ul vieÈ›ii È™i să ne întrebăm: Ce este Crăciunul? Cum ar trebui să ne raportăm la această sărbătoare? Care sunt înÈ›elesurile, pentru viaÈ›a noastră, ale credinÈ›ei în Fiul lui Dumnezeu devenit om, în marea taină a vieÈ›uirii lui Dumnezeu printre oameni?
IubiÈ›i fraÈ›i È™i surori întru Hristos Domnul,
„Cu adevărat mare este taina dreptei credinÈ›e: Dumnezeu S-a arătat în trup.”[iii]
Acesta este Crăciunul. Cel ce Se naÈ™te în Betleem este Dumnezeu. Hristos este Dumnezeu. El este Dumnezeu È™i devine Om în acelaÈ™i timp. Orice altă înÈ›elegere a Crăciunului, ce nu cuprinde în ea mărturisirea că Hristos este Dumnezeu, că Pruncul Iisus născut în ieslea Betleemului este Dumnezeu, că Fecioara Maria este Născătoare de Dumnezeu, este o învățătură falsă È™i adevăr nu se află întru ea. CreÈ™tinul ortodox este chemat înainte de toate să aprofundeze credinÈ›a în Hristos ca Dumnezeu, să se lase cuprins de ea, să se roage pentru a o dobândi.
Înainte de rostirea cuvântului din Sfânta Evanghelie la Dumnezeiasca Liturghie, preotul È™i cei prezenÈ›i se roagă astfel: „StrăluceÈ™te în inimile noastre, Iubitorule de oameni, Stăpâne, lumina cea curată a cunoaÈ™terii Dumnezeirii Tale”[iv].
Având ca fundament credinÈ›a în Hristos, Dumnezeu È™i Om deopotrivă, suntem chemaÈ›i să prelungim în viaÈ›a noastră taina Lui divino-umană. Trăind în această lume, dar destinaÈ›i veÈ™niciei, viaÈ›a noastră se cere a fi dumnezeiască È™i omenească în acelaÈ™i timp.
Perioada sărbătorii NaÈ™terii Domnului este bun prilej pentru a conÈ™tientiza acest adevăr È™i a-l trăi cât mai adânc È™i cuprinzător. MeditaÈ›ia la taina NaÈ™terii lui Hristos, participarea la Sfânta Liturghie È™i pacea sufletească dăruită de colinde pot fi împletite în aceste zile cu bucuria de a fi în familie, de a ne întâlni cu prietenii, de a oferi daruri celor dragi È™i celor care sunt în nevoie.
Sărbătoarea NaÈ™terii Domnului este ziua păcii, a refacerii legăturii între noi È™i Dumnezeu, între noi È™i semenii noÈ™tri, între puterile sufleteÈ™ti ale fiecăruia. Părintele Dumitru Stăniloae vorbeÈ™te despre „harul păcii izvorâtor din Hristos (…) ce înconjoară lumea (…), ce se aÈ™ază între toate, legându-le, făcând pace între ele (…), pace în omul însuÈ™i”[v].
În perioada dintre sărbătorile NaÈ™terii È™i Botezului Domnului suntem chemaÈ›i la o mai mare deschidere spre ceilalÈ›i, spre o înÈ›elegere mai adevărată a ceea ce suntem noi în raport cu ei. Pornind de la „zidul despărÈ›itor” dintre om È™i Dumnezeu, înlăturat prin NaÈ™terea lui Hristos, este bine să conÈ™tientizăm tragedia zidurilor despărÈ›itoare dintre fraÈ›ii de aceeaÈ™i mamă, dintre soÈ›i, dintre părinÈ›i È™i copii, dintre bogaÈ›i È™i săraci, dintre politicieni È™i popor, uneori chiar dintre preoÈ›i È™i credincioÈ™i, sau dintre arhierei È™i preoÈ›i. A fi împreună, a ierta, a fugi de răzbunare, a nu te lăsa cuprins de ispita superiorității în raport cu ceilalÈ›i, a avea forÈ›a renunțării la părerea proprie în favoarea viziunii mai bune a celuilalt, înseamnă a te lăsa cuprins È™i convins de taina Betleemului, de cântarea îngerilor, de bucuria magilor È™i a păstorilor.
NaÈ™terea Dumnezeiescului Prunc, prezenÈ›a Preacuratei Sale Maici È™i a bătrânului Iosif, leagănul È™i scutecele ar trebui să nască È™i să renască în viaÈ›a românilor bucuria de a fi tată È™i mamă, de a avea prunci È™i de a veghea la educaÈ›ia lor.
Se cuvine ca icoana NaÈ™terii Domnului să fie aÈ™ezată în fiecare casă la loc de cinste, pentru ca părinÈ›ii cu mulÈ›i copii să primească întărire, curaj pentru a-i creÈ™te cum se cuvine È™i a se bucura de existenÈ›a lor. AceeaÈ™i icoană poate fi È™i izvor de întrebare pentru mulÈ›i, È™i anume: De ce nu am copii? De ce am doar unul sau doi? Unde sunt ceilalÈ›i? Ce am făcut cu ei? Cum pot repara greÈ™eala È™i redobândi normalitatea?
Iubiți fii și fiice duhovnicești,
Am încercat în puÈ›ine È™i sărace cuvinte să medităm împreună la taina Sărbătorii NaÈ™terii Domnului, căutând a afla ce este aceasta, cum poate fi cunoscută, trăită È™i mărturisită. Nădăjduim în mila Domnului că vom primi harul pentru a înÈ›elege taina Betleemului È™i pentru a încerca să ne conformăm viaÈ›a, adică starea lăuntrică È™i atitudinea exterioară, cu această taină.
Este bine ca în aceste zile de mare bucurie să ne întrebăm È™i noi cu marele duhovnic al pustiei, Părintele Iachint de la Putna: „Cum Îl primim noi pe Iisus Hristos? Cu îndoială, ca evreii cei de demult, sau cu credință, ca magii neamurilor? Îl odihnim pe Domnul în ieslea cea de taină a inimii sau Îl izgonim din cetatea sufletului, asemenea lui Irod? Jertfim Mântuitorului viaÈ›a noastră, sufletul, puterea, mintea È™i tot ce avem mai de preÈ›? Îl întâmpinăm noi astăzi pe Hristos împăcaÈ›i unii cu alÈ›ii, spovediÈ›i, uniÈ›i cu DumnezeieÈ™tile Taine? Sau venim la El plini de ură, certaÈ›i, nespovediÈ›i, întunecaÈ›i de patimi?” [vi].
Rugăm pe Hristos Domnul să ne dăruiască puterea alegerii celei curate È™i să înÈ›elegem că sărbătorile NaÈ™terii Domnului, Anului Nou È™i Bobotezei îÈ™i împlinesc rostul dacă sunt trăite în duhul Betleemului È™i al Iordanului, nu în duhul Babilonului È™i al Sodomei, în duhul păcii lăuntrice È™i al familiei, nu în iz de bâlci È™i iarmaroc.
Rugăciunea noastră se îndreaptă cu stăruință către tronul Preasfintei Treimi spre a primi puterea alegerii celei bune. Pentru aceasta, ne încredințăm milei lui Dumnezeu Tatăl, nădăjduim în iertarea Domnului Hristos È™i cerem harul iubirii care ne vine de la Sfântul Duh, Mângâietorul.
Pacea, bucuria È™i adevărul NaÈ™terii Domnului să ne cuprindă pe toÈ›i! Să avem parte de un sfârÈ™it de an binecuvântat! Dumnezeu să ne aibă sub ocrotirea Lui în Anul Nou ce se apropie, È™i care nădăjduim să fie răstimp de apropiere față de Dumnezeu, de înÈ›elegere între oameni È™i de pace în È›ară È™i în lume.
Al vostru către Dumnezeu smerit rugător,
† TEOFAN
Arhiepiscop al Iașilor
Locțiitor de Arhiepiscop al Romanului și Bacăului și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei
[ii] Stihiră la „Doamne, strigat-am”, Vecernia NaÈ™terii Domnului, în
Mineiul pe Decembrie, Editura Institutului Biblic È™i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, BucureÈ™ti, 2005, p. 426.
[iv] „Sfânta È™i Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur”, în
Liturghier, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2012, p. 147.
[v] Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, nota 91, în
Filocalia, vol. 8, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2013, p. 331.
[vi]
Părintele Iachint al Putnei, Editura Bizantină, București, 2000, p. 185.