Protoieria Moinesti Webmail    

 
PROTOIERIA CUVÂNTUL IERARHULUI PAROHII MĂNĂSTIRI CULTURĂ ŞI
MISIUNE
ASISTENŢĂ
SOCIALĂ
ŞTIRI ADMINISTRAŢIE RESURSE CONTACT
 
 

Îndemn pastoral
Având în vedere epidemia mondială provocată de noul coronavirus, Covid-19, această  molimă ucigătoare care, după cum se știe, afectează și țara noastră, crescând îngrijorător de repede numărul de îmbolnăviri, îndemnăm toți preoții, călugării, călugărițele și credincioșii noștri în a spori compasiunea și ajutorarea...

mai multe detalii
FACEBOOK

Îndemn pastoral
Având în vedere epidemia mondială provocată de noul coronavirus, Covid-19, această  molimă ucigătoare care, după cum se știe, afectează și țara noastră, crescând îngrijorător de repede numărul de îmbolnăviri, îndemnăm toți preoții, călugării, călugărițele și credincioșii noștri în a spori compasiunea și ajutorarea...

mai multe detalii
ŞTIRI ŞI EVENIMENTE

Arhiva : 2012 || 2013 || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020



» Anul omagial euharistic si Anul comemorativ al Sfintilor Martiri Brancoveni - program-cadru al manifestarilor

 

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 29 octombrie 2012, a examinat referatul Cancelariei Sfântului Sinod în legătură cu iniţiativele Patriarhului României privind declararea anului 2014 în Patriarhia Română ca „Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii)“ şi „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“.

În referatul prezentat, s-au menţionat mai întâi următoarele două aspecte:

1. Iniţiativa privind proclamarea în anul 2014 a „Anului omagial euharistic (al Sfintei Spove­danii şi al Sfintei Împărtăşanii)“ are ca scop să aducă, astăzi, în centrul misiunii Bisericii: redescoperirea Tainei Spovedaniei, ca mijloc de reconciliere, vindecare, înnoire spirituală şi sfinţire a vieţii credincioşilor; evidenţierea importanţei şi obligativităţii Tainei Spovedaniei, ca pregătire pentru primirea Sfintei Euharistii; pregătirea şi primirea la timp a Sfintei Împărtăşanii ca mijloc de sfinţire şi înnoire a vieţii; intensificarea participării la Sfânta Liturghie, ca pregustare a prânzului în Împărăţia lui Dumnezeu şi manifestare concretă a unităţii Bisericii; primirea Sfintei Împărtăşanii ca izvor tainic de putere a învierii şi vieţii veşnice; importanţa Sfintei Împărtăşanii, ca izvor de iubire jertfelnică şi iertătoare a lui Hristos; valorificarea roadelor primirii Sfintei Împărtăşanii în viaţa preotului, a creştinilor şi a comunităţii.

2. Iniţiativa privind proclamarea în anul 2014 a „Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“ are în vedere cinstirea după cuviinţă, la împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirică, a Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Con­stantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache.

În continuare, s-a precizat faptul că aceste iniţiative urmăresc în special următoarele aspecte: pregătirea din timp a evenimentelor, prin studii, articole, cărţi de reflecţie şi manifestări cu caracter liturgic, duhovnicesc, cultural-educativ, social-filantropic şi teologic-ştiinţific la toate nivelurile, dar mai ales la cel parohial; organizarea de congrese, colocvii, seminarii, conferinţe preoţeşti cu tema: „Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii)“ şi cu tema „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“; evidenţierea temelor şi a activităţilor organizate prin mijloacele media şi publicistice ale Bisericii noastre; evaluarea, la încheierea anului, a modului de aducere la îndeplinire în eparhii a programului-cadru de celebrare a celor două teme propuse pentru anul 2014.

În referatul întocmit de Cancelaria Sfântului Sinod a fost prezentat şi următorul program-cadru pentru realizarea proiectului, sub aspect religios-duhovnicesc, cultural-editorialistic şi mediatic, intitulat „2014 - Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtă­şanii) în Patriarhia Română“:



I. În primul semestru al anului 2014, tema va fi tratată sub genericul „Sfânta Spovedanie şi Sfânta Împărtăşanie sub aspect biblico-patristic, dogmatic-moral, liturgic şi pastoral“ şi pre­zentată astfel:


A. SFÂNTA SPOVEDANIE.

1. Prezentare biblico-patristică:

a) Pocăinţa sau mărturisirea păcatelor în Sfânta Scriptură: prefigurare în Vechiul Testament (modele de pocăinţă, pocăinţa individuală şi pocăinţa colectivă, propovăduirea pocăinţei) şi realitate în Noul Testament (Hristos a instituit şi a săvârşit Taina Spovedaniei; Hristos a împărtăşit darul vindecării odată cu iertarea păcatelor; Hristos le-a dat Apostolilor şi ucenicilor săi puterea de a ierta păcatele deodată cu instituirea Tainei Preoţiei; mărturisirea păcatelor în propovăduirea Sfinţilor Apostoli).

b) Pocăinţa sau Taina Spovedaniei în perioada patristică. Sfinţii - mari dascăli ai pocăinţei şi rugători pentru cei ce se luptă cu păcatul sau se curăţă de el prin pocăinţă.

c) Sensurile şi semnificaţiile Tainei Spovedaniei în teologia şi spiritualitatea ortodoxă contemporană.

d) Taina Spovedaniei ca mijloc de vindecare spirituală şi apropiere de Dumnezeu într-o lume secularizată.

2. Spovedania ca Taină a Bisericii şi ca act de renaştere spirituală: pocăinţă; penitenţă; mărtu­risire sau spovedanie; al doilea botez; iertare sau dezlegare; punte de scăpare; împăcare; re­integrare în comuniunea Bisericii.

3. Elementele constitutive ale Tainei Spovedaniei: căinţa (părerea de rău) sinceră, întreagă şi de bunăvoie pentru păcatele săvârşite, unită cu hotărârea fermă de a începe o viaţă nouă; mărturi­sirea păcatelor înaintea duhovnicului; dezlegarea (iertarea) păcatelor primită de la Hristos prin duhovnic sau oprirea (amânarea) de la Sfânta Împărtăşanie în scopul îndreptării şi însănătoşirii morale a penitentului; îndeplinirea canonului de pocăinţă (a epitimiilor) primit de la duhovnic.

4. Taina Spovedaniei sub aspect dogmatic-moral şi liturgic:

a) Săvârşitorul Tainei Spovedaniei: în chip nevăzut, Hristos Domnul, iar în chip văzut, arhiereii, precum şi preoţii duhovnici, care au primit prin hirotesie puterea de a lega şi dezlega păcatele.

b) Primitorul Tainei Spovedaniei: orice membru al Bisericii (cleric, monah, mirean) împovărat de păcate şi care doreşte iertarea de acestea şi împăcarea cu Dumnezeu.

c) Timpul spovedaniei: ca obligaţie personală, de fiecare dată când credinciosul se simte îm­povărat de păcate, se căieşte şi doreşte iertarea păcatelor; ca obligaţie obştească, legat de pri­mirea Sfintei Împărtăşanii, cel puţin în cele patru mari posturi de peste an; copiii până la 7 ani pot primi Sfânta Împărtăşanie fără spovedanie.

d) Locul spovedaniei: în biserică, în faţa icoanei Mântuitorului Hristos, Care primeşte pocăinţa şi iartă păcatele, preotul fiind doar martor. În cazul bolnavilor şi al celor privaţi de libertate, spovedania se oficiază în locurile în care aceştia se află (acasă, spital etc.).

5. Diferenţe confesionale cu privire la Taina Spovedaniei.

6. Inovaţii şi încălcări ale normelor liturgice şi canonice privind Taina Spovedaniei: graba şi neatenţia preotului la spovedania credinciosului (mai ales în ajunul marilor praznice); lipsa de tact, prudenţă, înţelepciune, măsură şi echilibru în scaunul de spovedanie; excesul de iconomie sau de acrivie în aplicarea epitimiei, fără a se ţine seamă de rolul tămăduitor al acestora şi de folosul du­hovnicesc pe care trebuie să-l aducă spovedania; practicarea mărturisirii comune (mai ales a copiilor de peste 7 ani sau când fiecare îşi spune păcatele în gând fără a fi auzite de duhovnic); încălcarea secretului spovedaniei; schimbarea deasă a duhovnicului, fără încuviinţarea sa; spovedania interesată (căutarea unui duhovnic lesne iertător) şi spovedania incompletă/falsă (mărturisirea parţială a păcatelor la un duhovnic sau altul); lipsa rugăciunii şi a examenului de conştiinţă înaintea spovedaniei; lipsa epitimiei la încheierea spovedaniei, ca mijloc de îndreptare şi de întărire pe calea virtuţii.

7. Rolul Tainei Spovedaniei în pastoraţia individuală a credincioşilor: mijloc de exercitare a misiunii preotului de slujitor, n pastoraţia individuală a credincioşilor: mijloc de exercitare a misiunii preotului de slujitor, învăţător şi îndrumător spiritual al credincioşilor.


8. Roadele duhovniceşti ale spovedaniei: redobândirea stării de curăţie primite la botez; elibe­rarea de pedeapsa pentru păcat şi redarea nădejdii în viaţa veşnică; sprijin şi călăuzire pe calea sporirii în virtute; redescoperirea dreptei vieţuiri prin pocăinţă; mijloc de vindecare de păcat, de înnoire sufletească şi de integrare în comuniunea Bisericii; sfinţirea vieţii şi dobândirea bucuriei Învierii; împăcarea şi refacerea comuniunii cu Dumnezeu, izvorul Bucuriei.



B. SFÂNTA ÎMPĂRTĂŞANIE.


1. Prezentare biblico-patristică:

a) Taina Sfintei Împărtăşanii în Sfânta Scriptură: prefigurare în Vechiul Testament: jertfa de pâine şi vin a lui Melchisedec (Facere 14, 8); Isaac adus spre jertfă de Avraam (Facere 22, 7-14); mielul pascal (Ieşirea 12, 1-13); jertfa lui Moise (Ieşirea 24, 8, 11); mana cerească (Ieşirea 16, 32); pâinile punerii înainte (Ieşirea 5, 30), şi realitate în Noul Testament: Hristos Domnul, Jertfă şi Jertfitor (Cina cea de Taină, Jertfa de pe Cruce, Cina din Emaus); frângerea pâinii de către Sfinţii Apostoli; Sfânta Împărtăşanie în predica şi slujirea Sfinţilor Apostoli.

b) Taina Sfintei Împărtăşanii în scrierile şi în lucrarea pastorală a Sfinţilor Părinţi.

c) Sensurile şi semnificaţiile Tainei Sfintei Împărtăşanii în teologia şi spiritualitatea ortodoxă contemporană.

d) Taina Sfintei Împărtăşanii ca mijloc de vindecare spirituală într-o lume secularizată.

2. Sfânta Împărtăşanie ca Taină, ca jertfă şi ca actualizare a jertfei de pe Cruce:

a) Cina cea de Taină ca moment al instituirii Tainei Sfintei Împărtăşanii şi ca anticipare tainică a jertfei lui Hristos de pe Golgota şi a Învierii Sale, actualizate continuu în Jertfa Euharistică.

b) Hristos Domnul Cel jertfit şi înviat, prezenţă reală în elementele euharistice transformate prin invocarea Sfântului Duh de către preot şi comunitatea credincioşilor.

c) Sfânta Euharistie ca jertfă reală şi nesângeroasă a Trupului şi Sângelui lui Iisus Hristos îl aduce pe om în comuniune cu Hristos Cel înviat şi îi imprimă capacitatea jertfei de sine în Biserică.

d) Sfânta Euharistie - mijloc de comuniune între Hristos şi Biserică. Coborârea neîncetată a lui Hristos în Biserică, izvor al unităţii reînnoite a Bisericii şi a sfinţirii credincioşilor.

e) Prezenţa lui Hristos în Euharistie, sădire şi cultivare a vieţii celei noi în persoana credinciosului şi responsabilizarea acestuia faţă de semeni şi întreaga creaţie.

f) Jertfa euharistică ca moment de intensificare a unirii între Hristos şi mod de prelungire în om a relaţiilor de iubire intratreimice, în interiorul Bisericii.

g) Sfânta Euharistie, act comunitar de mulţumire adusă de poporul credincios spre slava lui Dumnezeu şi de cobornta Euharistie, act comunitar de mulţumire adusă de poporul credincios spre slava lui Dumnezeu şi de coborâre sfinţitoare a lui Dumnezeu în mijlocul poporului Său.

h) Sfânta Euharistie (Împărtăşirea Euharistică) ca pregustare a prânzului şi a bucuriei duhovniceşti din Împărăţia lui Dumnezeu, arvună dată credincioşilor ca pregătire pentru Învierea de Obşte şi viaţa de veci.

3. Taina Sfintei Împărtăşanii sub aspect liturgic:

a) Săvârşitorul Tainei Sfintei Împărtăşanii: Hristos Domnul, în chip nevăzut, iar arhiereul sau preotul, ca slujitor văzut şi ca reprezentant al Bisericii.

b) Primitorul Sfintei Împărtăşanii cu Trupul şi Sângele lui Hristos: orice membru al Bisericii pregătit şi vrednic, care a primit dezlegare de la duhovnic, cu excepţia celor fără discernământ, a celor scoşi din Biserică pentru motive de erezie şi schimă, precum şi a apostaţilor.

c) Timpul/frecvenţa Sfintei Împărtăşanii: cel puţin în cele patru mari posturi de peste an, la 40 de zile (Sfântul Simeon al Tesalonicului) sau ori de câte ori credinciosul este pregătit şi a primit dezlegarea duhovnicului de a se împărtăşi.

d) Locul primirii Sfintei Împărtăşanii: în biserică, la momentul cuvenit din Sfânta Liturghie, în faţa uşilor împărăteşti. Credincioşii bătrâni sau bolnavi se împărtăşesc la locurile în care se află (acasă, spital etc.), cu pregătirea cuvenită, din Agneţul pregătit în Joia Mare pentru împărtăşirea grabnică.

4. Condiţiile principale pentru primirea Sfintei Împărtăşanii: spovedania şi primirea dezlegării duhovnicului; împăcarea cu semenii; postul minim stabilit de duhovnic (în afara posturilor mari); împlinirea canonului primit de la duhovnic; citirea rugăciunilor pregătitoare pentru primirea Sfintei Îm­părtăşanii; primirea Sfintei Împărtăşanii „cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste“.

5. Diferenţe confesionale cu privire la Taina Sfintei Împărtăşanii (Jertfei Euharistice).

6. Inovaţii şi abateri de la normele liturgice, canonice şi pastorale privind Taina Împărtăşa­niei: păstrarea Sfintelor Taine în casa preotului pentru trebuinţe grabnice; comportament nea­decvat şi ţinută necorespunzătoare la folosirea şi purtarea Sfintelor Taine; săvârşirea Sfintei Liturghii fără împărtăşirea credincioşilor care s-au pregătit; primirea la Sfânta Împărtăşanie fără spovedanie şi dezlegare de păcate; lipsa pregătirii (postul, viaţă cumpătată şi necitirea pravilei) înainte de primirea Sfintei Împărtăşanii; acordarea Sfintei Împărtăşanii celor inconştienţi, aflaţi pe patul de moarte sau celor fără discernământ; împărtăşirea credinciosului în numele celor morţi; practica primirii Sfintei Împărtăşanii în Joia Mare pentru tot anul.

7. Importanţa Sfintei Împărtăşanii în pastoraţia individuală şi colectivă a credincioşilor: datoria preotului de a catehiza despre importanţa pregătirii şi primirii Sfintei Împărtăşanii, despre condiţiile primirii şi despre abaterile care ar putea fi săvârşite de credincioşi în legătură cu Taina Sfintei Împărtăşanii.

8. Roadele Sfintei Împărtăşanii: primirea iubirii jertfelnice şi iertătoare a lui Hristos pentru dobândirea vieţii de veci; izvor de lumină şi de credinţă pentru a înţelege rostul vieţii noastre pe pământ; izvor de iubire curată şi sfinţenie în familie şi societate; izvor de curaj şi dreptate pentru a lupta împotriva păcatului şi a răutăţilor de tot felul; izvor de tărie şi speranţă pentru a birui în ispite, în suferinţă şi durere; izvor de iubire milostivă pentru a ajuta pe cei bolnavi şi în lipsuri; intensificarea vieţii duhovniceşti personale şi a vieţii comunitare în Biserică.



II. În al doilea semestru al anului 2014, tema va fi tratată complementar sub genericul „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“ntărire pe calea virtuţii.

1. Contextul politic, social, cultural şi religios la urcarea pe tron a Sfântului Martir Constan­tin Brâncoveanu (29 octombrie 1688).

2. Demnitate, responsabilitate şi smerenie în asumarea domniei şi a conducerii Ţării Româ­neşti, caracteristici ale unui adevărat domn creştin al Ţării Româneşti.

3. Ţara Românească în timpul domniei Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu: centru diplomatic, cultural şi politic european. De la voievozii războinici la voievozii diplomaţi.

4. Recunoaşterea europeană a meritelor şi contribuţiei culturale, politice şi diplomatice a Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu (1679 - Diploma de nobil ardelean şi conte al Unga­riei; 1698 - Diploma de prinţ al Sfântului Imperiu şi titlul de Illustrissimus, printre primii cavaleri ai Ordinului „Sfântul Andrei“, primit de la ţarul Petru I al Rusiei; 1699 - primirea domniei pe viaţă din partea sultanului otoman).

5. Însuşirile intelectuale şi morale ale Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu: împodobit cu învăţătură, a îngrijit ţara cu adâncă pricepere şi înaltă priveghere, cu blândeţe şi răbdare, cu înţelepciune şi multă bunătate, dăruite de Dumnezeu.

6. Educaţia culturală, inteligenţa şi formaţia politică a Sfântului Martir Constantin Brânco­veanu în slujba unităţii poporului român: menţinerea autonomiei Ţării Româneşti, apărarea românilor din Transilvania şi strnilor din Transilvania şi strângerea relaţiilor cu domnitorii Moldovei.

7. Apărător al intereselor religioase ale românilor din Transilvania: păstrarea credinţei orto­doxe, eliberarea din închisoare a mitropolitului Sava Brancovici, păstrarea integrităţii Ortodoxiei în Transilvania împotriva tendinţelor catolicizante.

8. Ctitor de artă şi cultură veche românească: Academia Domnească din Bucureşti, Biserica „Sfântul Gheorghe“ Nou (Bucureşti), Mănăstirea Hurezi (jud. Vâlcea), Mănăstirea Brâncoveanu (jud. Braşov), Palatul Mogoşoaia, scrisul şi tiparul în timpul său.

9. Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu şi preocupările sale în domeniul asistenţei sociale: grija faţă de cei săraci, Aşezămintele de la Colţea, spitalele „Sfântul Pantelimon“, , „Sfântul Visarion“ şi Dudeşti.

10. Sprijinitor al Răsăritului creştin în vremuri tulburi: tiparul bisericesc în diferite limbi străine destinat Bisericilor ortodoxe surori aflate în suferinţă (greacă, siriană, arabă, caucaziană), găzduirea de patriarhi, mitropoliţi şi dascăli din Orientul creştin, generoase donaţii pentru sprijinirea locurilor sfinte ale Ortodoxiei.

11. Destinul comun al Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714) şi al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Ţării Româneşti (1708-1716), contemporani şi ostenitori în slujirea culturii şi educaţiei, martiri pentru apărarea credinţei ortodoxe.

12. Importanţa martiriului Sfinţilor Brâncoveni pentru credinţa ortodoxă şi neamul românesc.

13. Recunoştinţă şi sfinţenie: aducerea osemintelor sale în ţară (1720), primul parastas la mormântul voievodului (1914), paşi pe calea cinstirii sale ca sfânt (1932 - depunerea osemintelor în altarul Bisericii „Sfântul Gheorghe“ Nou din Bucureşti, 1934 - reînhumarea osemintelor cu cinstea cuvenită unui voievod), proclamarea canonizării Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi sfetnicul Ianache, prin hotărârea Sfântului Sinod din 19 iunie 1992.

14. Sfinţii Brâncoveni în conştiinţa, cultura şi spiritualitatea românească, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul lor.



III. Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române (Radio Trinitas, Trinitas TV, Ziarul Lumina) va realiza programe şi emisiuni, filme documentare, materiale publicistice etc., pentru promovarea, în anul 2014, în Patriarhia Română, a „Anului omagial euharistic (al Sfintei Spo­vedanii şi al Sfintei Împărtăşanii)“ şi a „Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“. În acest scop, se va solicita colaborarea centrelor eparhiale pentru identificarea în biserici şi mănăstiri, precum şi în biblioteci a celor mai frumoase şi reprezentative fresce, icoane, miniaturi, broderii şi ţesături, mozaicuri şi vitralii, reprezentând: Taina Spovedaniei şi a Sfintei Împărtăşanii, scene biblice redând pocăinţa unor personaje biblice din Vechiul şi Noul Testament, jertfele Vechiului Testament (Melchisedec, Avraam, Moise), Cina cea de Taină, Cina din Emaus, Liturghia cerească, mari dascăli ai pocăinţei din rândul Sfinţilor Părinţi. De asemenea, va fi valorificat, prin mijloace specifice, patrimoniul istoric, cultural-artistic al epocii brâncoveneşti (monumente bisericeşti şi civile, pictura bisericească, tipar, cronici, documente istorice etc.) din ţară şi străinătate.

IV. Realizarea de studii, comentarii, bibliografii şi cărţi de reflecţie cu conţinut biblico-patristic, dogmatic-moral, liturgic, catehetic, pastoral, social-filantropic, ecumenic şi cultural-istoric pentru prezentarea „Anului omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii)“ şi a „Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“ în cadrele prezentate la paragrafele I şi II, precum şi tipărirea acestora în publicaţiile bisericeşti centrale şi eparhiale, în volume şi monografii editate de tipografiile Patriarhiei Române şi ale centrelor eparhiale.

V. La nivelul Patriarhiei Române se va organiza un congres euharistic internaţional, iar la ni­velul eparhiilor şi al instituţiilor de învăţământ teologic se vor organiza dezbateri, colocvii şi seminarii pe tema „Anului omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşa­nii)“. Rezultatele vor fi publicate într-un volum academic. De asemenea, se vor organiza un simpozion naţional dedicat „Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“, precum şi dezbateri, colocvii şi seminarii în eparhii şi instituţiile de învăţământ teologic pentru valorificarea moştenirii istorice, cultural-istorice şi spirituale a epocii brâncoveneşti.

VI. În cursul anului 2014, se vor organiza expoziţii de icoane, fresce, mozaicuri reprezentând Taina Spovedaniei şi Sfânta Împărtăşanie, scene biblice redând pocăinţa unor personaje biblice din Vechiul şi Noul Testament, jertfele Vechiului Testament (Melchisedec, Avraam, Moise), Cina cea de Taină, Cina din Emaus, Liturghia cerească, mari dascăli ai pocăinţei din rândul Sfinţilor Părinţi. La nivelul Patriarhiei Române, se va organiza o expoziţie naţională despre moştenirea istorică, spirituală şi culturală a epocii brâncoveneşti, prin grija Sectorului Cultură şi patrimoniu religios şi colaborarea cu eparhiile în care aceasta este marcantă.

VII. În cursul anului 2014, se vor organiza pelerinaje în ţară şi străinătate la locurile unde au vieţuit mari duhovnici ai Ortodoxiei, precum şi la locurile legate de viaţa, martiriul şi moşte­nirea culturală a Sfinţilor Brâncoveni.

VIII. Ca parte a programului-cadru naţional bisericesc, la Conferinţa pastoral-misionară semestrială din primăvara anului 2014, se va trata tema „Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii) în Patriarhia Română“, în cadrele prezentate la paragraful I, iar la Conferinţa pastoral-misionară semestrială din toamna anului 2014, se va trata tema „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“, în cadrele prezentate la paragraful II, cu posibilitatea aprofundării acestora şi la conferinţele preoţeşti administrative lunare stabilite de fiecare eparhie, precum şi în cadrul cercurilor pastorale.

IX. În cadrul manifestărilor dedicate „Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“ se vor organiza şedinţe comune ale Sinoadelor mitropolitane ale mitropoliilor care deţin monumente brâncoveneşti reprezentative, dacă este posibil în locaţiile acestora, pentru comemorarea adecvată a acestor ctitori de cultură veche românească, apărători şi mărturisitori ai Ortodoxiei.

X. În luna octombrie din anul 2014, la Palatul Patriarhiei se va organiza o şedinţă solemnă a Sfântului Sinod cu tema „Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtă­şanii)“ şi „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“ în Patriarhia Română.

În urma discuţiilor care au avut loc în plen, la propunerea Comisiei teologice, liturgice şi didactice, Sfântul Sinod a hotărât:

1. Aprobă iniţiativele Preafericitului Părinte Patriarh Daniel privind declararea în Patriarhia Română a anului 2014 ca „Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii)“ şi ca „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“.

2. Aprobă programul-cadru naţional bisericesc în 10 puncte (I-X), redat în prezentul referat, care va fi adus la cunoştinţa eparhiilor, în vederea realizării proiectului sub aspect liturgic, cultural şi mediatic intitulat „2014 - Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii)“ şi „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“ în Patriarhia Română.

3. Aprobă ca în toate instituţiile bisericeşti centrale şi eparhiale, precum şi în fiecare instituţie de învăţământ teologic să se ia măsurile necesare pentru a ilustra programul-cadru naţional bisericesc intitulat „2014 - Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii)“ şi „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“, prin acţiuni şi manifestări locale (media, publicistice, conferinţe, întruniri, simpozioane şi seminarii pastorale, teologice, catehetice, duhovniceşti), prin contribuţia ierarhilor, a profesorilor de teologie, a preoţilor şi monahilor, precum şi a altor specialişti.

4. Aprobă ca, la Conferinţa pastoral-misionară semestrială din primăvara anului 2014, să se trateze tema „2014 - Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtă­şanii)“ în Patriarhia Română, în cadrele prezentate la paragraful I, iar la Conferinţa pastoral-misionară semestrială din toamna anului 2014, să se trateze tema „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“, în cadrele prezentate la paragraful II, cu posibilitatea aprofundării acestora şi la conferinţele preoţeşti administrative lunare stabilite de fiecare eparhie, precum şi în cadrul cercurilor pastorale.


Cu binecuvântare şi dragoste în Hristos,

Preşedintele Sfântului Sinod,

† Daniel

Arhiepiscopul Bucureştilor,

Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al tronului Cezareei Capadociei şi

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Românentărire pe calea virtuţii.

 


STIRI PE EMAIL


CALENDAR SINAXAR
 
©2016 Protoieria Moineşti - judeţul Bacău. Toate drepturile rezervate.
Web design Bacau si optimizare site - SANNET®.