Protoieria Moinesti Webmail    

 
PROTOIERIA CUVÂNTUL IERARHULUI PAROHII MĂNĂSTIRI CULTURĂ ŞI
MISIUNE
ASISTENŢĂ
SOCIALĂ
ŞTIRI ADMINISTRAŢIE RESURSE CONTACT
 
 

Lunaticul şi Iisus
Când Hristos era pe munte pentru actul teofanic, A ajuns întru mulţime un bătrân c-un fiu lunatic. Obosiţi păreau, sărmanii, după lungul drum parcurs, Dar voiau, cu toată graba, ca să vadă pe Iisus. Un apostol din cei nouă îl întrebă deosebi: „Ce vrei de la El, bătrâne, ce-ai dori ca să-L întrebi?” „Nu vreau nimic pentru...

mai multe detalii
FACEBOOK

Teofanie în duh eminescian
✝IOACHIM, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului Creștinii azi își schimbă veșmântul de luminăCă azi Teofania, liturgic, se termină.Dar ea se prelungește în cel plin de credință,Dacă-și îmbracă haina smerit, de pocăință.Sunt azi opt zile-n care tu ai băut aghiazmăȘi-ai devenit icoană pusă-n catapeteasmă.De mâine spală-ți fața...

mai multe detalii
ŞTIRI ŞI EVENIMENTE

Arhiva : 2012 || 2013 || 2014 || 2015 || 2016 || 2017



» Unitatea nationala s-a statornicit la romani in primul rand pe unitatea spirituala

  

Prin Sf. Apostol Andrei am primit credinţa apostolică

Sfântul Apostol Andrei are o semnificaţie deosebită pentru poporul român deoarece prin el am primit credinţa apostolică, a arătat Părintele Patriarh în cuvântul de învăţătură rostit astăzi, 30 noiembrie 2012, la Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Patriarhală din Bucureşti. Patriarhul României a precizat că Sfântul Apostol Andrei este începătorul creştinării strămoşilor noştri, accentuând faptul că încreştinarea s-a făcut în mod lent şi profund şi a respectat libertatea persoanei.

Astfel, aflăm din cuvântul Patriarhului României faptul că Sfântul este primul dintre ucenicii Mântuitorului chemat la misiune: "Sfântul Apostol Andrei fiind începătorul creştinării strămoşilor noştri daco-romani este considerat Apostolul românilor şi se bucură de o deosebită cinstire. Aproape 700 000 de români poarte numele de Andrei, Andreea sau derivate. Sfântul Apostol Andrei, potrivit mărturiilor bisericeşti ale unor istorici, ca Ipolit al Romei, Orgien, Eusebiu de Cezareea şi potrivit Sinaxarului constantinopolitan, a predicat în Sciţia în Dobrogea de astăzi. Deci, Sfântul Apostol Andrei are o semnificaţie deosebită pentru noi deoarece prin el noi am primit credinţa apostolică. Este primul dintre ucenicii Mântuitorului chemat la misiune. De aceea, Biserica noastră după schimbările din 1989 a accentuat mai mult importanţa faptului că poporul român s-a creştinat pe când se forma, adică nu este creştinat la comandă cum s-a întâmplat cu alte popoare care după creştinarea cneazului sau regelui poporul era încreştinat la ordin. Deci, creştinismul la noi pătrunde începând cu Sfântul Apostol Andrei, apoi cu misionari din Răsărit, dar şi mai târziu prin soldaţii care erau creştini şi au venit din Orient aici şi aceasta face ca procesul de creştinare, paralel cu cel de formare al poporului român, să fie unul lent, dar profund, ca şi când ne pregăteam pentru multe furtuni în istorie".

Lucrarea misionară a Părinţilor Capadocieni a continuat creştinarea începută de Sfântul Apostol Andrei

Preafericirea Sa a mai explicat: "Creştinarea începută de Sfântul Apostol Andrei a fost continuată şi prin lucrarea misionară a Părinţilor Capadocieni, ca de pildă Sfântul Vasile cel Mare, care au trimis misionari pe teritoriul României de astăzi în partea de sud a ţării cum este de pildă Sava de la Buzău. Avem de asemenea o lucrare misionară pe teritoriul ţării noastre în timpul Împăratului Constantin cel Mare care a zidit mai mult zeci de biserici pe teritoriul ţării noastre şi chiar şi Sfântul Ioan Gură de Aur care menţionează necesitatea intensificării misiunii creştine la traci şi la sciţi încât într-o predică de la Rusalii, a doua predică despre Pogorârea Duhului Sfânt, spunea că cei care erau la Ierusalim atunci când a pogorât Duhul Sfânt înţelegeau fiecare Evanghelia în limba maternă. Aşa se face că şi sciţii şi tracii auzeau Evanghelia în limba maternă, deşi în Faptele Apostolilor nu sunt menţionaţi sciţii şi tracii, dar se spune că şi alte popoare care se află pe pământ sub ceruri şi deci prin aceasta alte neamuri el enumeră în mod intenţionat pe aceştia care trebuiau mai intens creştinaţi şi care se aflau pe teritoriul ţării noastre".

Creştinarea strămoşilor noştri a respectat libertatea persoanei

Prinr-o lucrare misioară profundă s-a realizat creştinarea în ţara noastră, a mai spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române: "Mulţimea popoarelor migratoare cum au fost goţii, hunii, gepizii, avarii, slavii, bulgarii, pecenegii, cumanii, tătarii şi turcii cu toată vijelia şi cruzimea lor nu au putut dezrădăcina credinţa apostolică din poporul nostru tocmai pentru că pe teritoriul ţării noastre strămoşii au primit credinţa în mod lent şi profund, o creştinare care a respectat libertatea persoanei. Deci, nu s-a făcut pe baze ideologice, politice creştinarea, ci printr-o lucrare misionară profundă. De aceea, nu avem un an al botezului nostru, un an al creştinării noastre, dar avem un apostol începător al botezului în poporul român".

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei a devenit sărbătoare a întregii Ortodoxii româneşti şi a întregului popor român

În continuare, Patriarhul României a prezentat momentele importante prin care sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei a devenit sărbătoare legală în care nu se lucrează: "În anul 1994 Sfântul Sinod a hotărât ca data de 30 noiembrie să nu mai fie înscrisă în calendar în mod obişnuit cu literă neagră, ci cu literă roşie, deoarece Sfântul Andrei este părintele duhovnicesc al poporului român, începătorul creştinării poporului român. În anul 1996 a fost adus la Iaşi Capul Sfântului Apostol Andrei de la Patras din Grecia în zilele de 12-19 octombrie cu prilejul hramului Sfintei Cuvioase Parascheva. Moaştele au stat câteva zile la Iaşi, apoi au mers la Galaţi şi s-au întors la Iaşi, iar în anul următor Sfântul Sinod văzând evlavia poporului român faţă de Sfântul Apostol Andrei care pentru prima dată a revenit pe pământ românesc prin Cinstitul Său Cap ca Sfinte Moaşte a hotărât ca ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei să se facă cu următoarea formulare: Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat şi adaos apelativul Ocrotitorul României. Deci, pomenirea lui ca Ocrotitor al României o avem din anul 1997. În anul 2001 Sfântul Sinod a hotărât ca ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României să fie considerată sărbătoare naţională bisericească. După aceea, au început demersuri pentru ca ea să devină şi o sărbătoare naţională civilă, dar nu s-a reuşit decât acum recent, când în 2008 şi în 2011 s-au făcut demersuri din partea Patriarhiei Române ca ziua de 30 noiembrie, zi de pomenire a Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, să devină sărbătoare legală. Astfel, anul acesta Parlamentul României prin legea 147 din 23 iulie a declarat ziua de 30 noiembrie, ziua de pomenire a Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat şi Ocrotitorul României ca sărbătoare legală în care nu se lucrează şi iată pentru prima dată sărbătoarea aceasta a devenit sărbătoare a întregii Ortodoxii româneşti şi a întregului popor român".

Andrei, slăvitul Apostol al lui Hristos, era originar din Betsaida, cetate de pe ţărmul vestic al Lacului Ghenizaret. Era frate drept cu Simon, Sfântul Apostol Petru, dar, spre deosebire de acela, care era căsătorit, Andrei a ales să-şi trăiască viaţa în feciorie şi locuia în casa fratelui său.

 

 

 

  Catedrala Mântuirii Neamului este un simbol al demnităţii şi credinţei apostolice a poporului român

Sărbătoarea Sfântului Andrei este şi unul din hramurile viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului, fapt pentru care Părintele Patriarh a arătat, în cuvântul său, rostit astăzi, 30 noiembrie 2012, la sărbătoarea Ocrotitorului României, că această construcţie va fi şi un simbol al unităţii naţionale deoarece sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, plasată cu o zi înainte de Sărbătoarea Naţională de la 1 decembrie, arată că unitatea naţională s-a statornicit la noi la români în primul rând pe unitatea spirituală, pe unitatea de credinţă, de cuget şi simţiri Biserica noastră contribuind imens la dezvoltarea limbii române şi a culturii româneşti.

"Această sărbătoare are o deosebită importanţă pentru noi şi pentru faptul că unul din hramurile, din cele două hramuri ale viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului sau Noii Catedrale Patriarhale este sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei. Înălţarea Domnului este prima sărbătoare ca hram, fiindcă este şi ziua eroilor români din toate timpurile şi din toate locurile, şi a doua este sărbătoarea de pomenire a Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României. Astăzi am dorit să subliniem în mod deosebit faptul că această Catedrală, în timp de un an şi mai bine, a ajuns aproape de cota 0. O construcţie mare, anevoioasă, dar cu multă jertfelnicie şi cu dărnicie s-a lucrat astfel încât viitoarea Catedrală să fie un simbol al demnităţii noastre şi credinţei noastre apostolice, dar şi un simbol de unitate naţională, deoarece sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, plasată cu o zi înainte de Sărbătoarea Naţională de la 1 decembrie, arată că unitatea naţională s-a statornicit la noi la români în primul rând pe unitatea spirituală, pe unitatea de credinţă, de cuget şi simţiri Biserica noastră contribuind imens la dezvoltarea limbii române şi a culturii româneşti. Deci, îngemănarea aceasta între sărbătoarea naţională bisericească Sfântul Apostol Andrei în 30 noiembrie şi Sărbătoarea Naţională politică din 1 decembrie arată vocaţia noastră pentru unitate spirituală şi pentru demnitate şi unitate naţională", a spus Preafericitul Părinte Daniel.

Catedrala Mântuirii Neamului - începutul împlinirilor

Patriarhul României a anunţat lansarea volumului Catedrala Mântuirii Neamului - începutul împlinirilor, moment ce va avea loc în Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei: "Catedrala Mântuirii Neamului, pe care o mai putem numi pe scurt şi Basilica Sfântului Andrei din România, a început bine. De aceea, astăzi vom lansa o carte pe care a scris-o domnul Noica recent, Catedrala Mântuirii Neamului - începutul împlinirilor pentru că mai avem o carte scrisă de dânsul cu titlul Catedrala Mântuirii Neamului - istoria unui ideal o sută de ani de luptă până când începe. Ei bine, odată ce a început se continuă. De aceea se spune că la români nu poate sfârşi un lucru dacă nu a început. Când a început se poate spune că avem speranţa că se poate finaliza. Deci, ca prinos de cinstire adus astăzi Sfântului Apostol Andrei este şi începutul împlinirilor aceşti 20 de metri de construcţie sub pământ care înseamnă cele trei subsoluri sau infrastructura Catedralei Mântuiri Neamului. Să ne ajute Bunul Dumnezeu să ne vedem cu toţii prăznuind sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei în noua catedrală peste vreo patru ani urmând ca pictarea ei să fie mai târziu după ce se usucă pereţii şi astfel să putem arăta că preţuirea noastră are loc în toată ţara, dar în mod deosebit în Capitala României prin această catedrală simbol, necesitate liturgică şi simbol spiritual al demnităţii şi unităţii noastre naţionale".

După Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Patriarhală de către Patriarhul României, a avut loc, în Sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei, în prezenţa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, un moment festiv dedicat împlinirii a cinci ani de la sfinţirea locului Catedralei Mântuirii Neamului.

Momentul festiv a debutat cu vernisarea expoziţiei de fotografii Catedrala Mântuirii Neamului - Sala Europa Christiana. De asemenea, a fost prezentat şi filmul Catedrala Mântuirii Neamului - Basilica Sfântului Apostol Andrei, realizat de Televiziunea TRINITAS.

În continuare, a avut loc lansarea volumului Catedrala Mântuirii Neamului - începutul împlinirilor, a cărui prezentare a fost făcută de Dl. Constantin Noica, autorul volumului.


STIRI PE EMAIL


CALENDAR SINAXAR
 
©2016 Protoieria Moineşti - judeţul Bacău. Toate drepturile rezervate.
Web design Bacau si optimizare site - SANNET®.