Protoieria Moinesti Webmail    

 
PROTOIERIA CUVÂNTUL IERARHULUI PAROHII MĂNĂSTIRI CULTURĂ ŞI
MISIUNE
ASISTENŢĂ
SOCIALĂ
ŞTIRI ADMINISTRAŢIE RESURSE CONTACT
 
   
CULTURĂ ŞI MISIUNE
  » Publicaţii
  » Colaborări
  » Conferinţe
  » Centre cultural-misionare
  » Corul Theotokos
  » Pelerinaje
  » Activităţi cu tinerii
 
 
 
 
FACEBOOK
 
ŞTIRI & EVENIMENTE
 
Abonare stiri (email)


01/05/2016

„Pace Vouă” - Cuvânt pastoral la Sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos

mai multe detalii

29/04/2016

În mormânt, Viaţă, Pus ai fost, Hristoase… * meditaţie la Sfânta şi Marea Vineri - Prohodul Domnului *

mai multe detalii

25/04/2016

Elevii din Protopopiatul Moinești au fost premiați la Olimpiada Națională de Religie Ortodoxă de la Timișoara

mai multe detalii

23/04/2016

Osana

mai multe detalii

22/04/2016

Consfătuirea profesorilor de religie din Protopopiatul Moinești

mai multe detalii

21/04/2016

Comuniune a bucuriei în Parohia Prohozești II

mai multe detalii

19/04/2016

FESTIVITATEA DE PREMIERE A CONCURSULUI NAȚIONAL DE CREAȚIE „BISERICA ȘI ȘCOALA DIN SUFLETUL MEU” ÎN PROTOPIATUL MOINEȘTI

mai multe detalii

18/04/2016

Conferința personalului neclerical la Protopopiatul Moinești

mai multe detalii

17/04/2016

Concert prepascal „Eu sunt Învierea” în Parohia Brusturoasa

mai multe detalii

16/04/2016

Apatia

mai multe detalii

16/04/2016

"Rana lumii este consumul. Hrana este contemplarea, dezvoltarea spirituală." Pr. Adrian Sorin Mihalache

mai multe detalii

11/04/2016

Părintele Sorin Mihalache va conferenția la Moinești

mai multe detalii

10/04/2016

Parteneriat între Protopopiatul Moinești și UNICEF desfășurat în Parohia Poduri

mai multe detalii

10/04/2016

Aniversare inedită în Parohia Poduri

mai multe detalii

09/04/2016

Climax

mai multe detalii

08/04/2016

Întâlnire duhovnicească la Liceul Teologic „Episcop Melchisedec” Roman

mai multe detalii

06/04/2016

Rugăciune și filantropie pentru Tudor

mai multe detalii

04/04/2016

Conferința ”Bătrânii frumoși și liberi” - Prof. Cornel Constantin Ciomâzgă

mai multe detalii

03/04/2016

Eroii de la Fântâna Albă comemorați la Parohia Asău

mai multe detalii

01/04/2016

Meditând la umbra Crucii

mai multe detalii
 
 
Protoieria Moineşti » CULTURĂ ŞI MISIUNE » Pelerinaje

Pelerinaje

Pelerini în Sfântul Munte

Loc ales, Gradină Maicii Domnului şi tărâm al pelerinilor, Muntele Athos este o republică monastică autonomă în interiorul statului grec, înconjurată de ape. Cu o istorie tulburătoare, muntele ortodox al bătrânului continent, Agion Oros – cum îi spun grecii, stă sub ocrotirea Maicii Domnului. După Sinai şi Tabor, muntele sfânt al creştinilor este Athosul; oriunde te-ar purta paşii nu simţi decât chemarea şi mireasma rugăciunii.

Cu aceeaşi dorinţă şi sub acelaşi imbold, al rugăciunii, un grup de credincioşi (13 preoţi şi 3 mireni) din Protoieria Moineşti, cu binecuvântarea Preasfinţitului Ioachim Băcăuanul şi organizarea Părintelui Protopop  Costel Mareş, au pornit în pelerinaj spre Athos. Călătorie şi urcuş duhovnicesc, întregul pelerinaj a stat sub semnul binecuvântării şi ocrotirii Sfântului Ioan de Rila – mărturiseşte unul dintre pelerini. Nu  este deloc întâmplător că prima zi în Sfântul Munte a început la Mănăstirea Zografu cu slujba de priveghere a Sfântului Ioan de Rila, după cum tot o rânduială binecuvântată a fost şi partea de final a călătoriei care s-a încheiat la Mănăstirea Sfântului din Bulgaria, unde se şi păstrează sfintele sale moaşte întregi.

Aşadar prima zi, la Zografu, uimiţi deja de frumuseţea peisajului dar şi de sălbăticia locurilor, încă păstrând proaspătă experienţa călătoriei pe mare, pelerinii descoperă dintr-o dată frumuseţea nepământească a privegherilor athonite. Slujba mănăstirească, desfăşurată după un tipic riguros, nu are cum să te lase indiferent; nici programul nu este unul oricum: trezirea la ora 3:30 cînd începe slujba la biserică, pînă la ora 7:00 – program de cazarmă.

Totul se petrece foarte repede, nici nu ai timp să asimilezi cantitatea uriaşă de informaţii pe care ai vrea s-o reţii, deşi te-ai pregătit din timp, de-acasă; secole întregi de istorie se scurg rapid prin faţa ochilor şi realizezi cât de trecător e omul, dar şi măreţia lui. La Zografu, ca dealtfel la orice mănăstire din Sfântul Munte ai merge, afli repede că românii, prin voievozii, domnitori şi credincioşii săi sunt cei mai mari ctitori.  Nu este loc unde să nu existe danii româneşti. Muşatinii, Alexandru cel Bun, au sprijinit mănăstirea iar Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt a refăcut-o aproape integral; a rezidit biserica şi bolniţa, arsanaua (portul pentru corăbii), reface din piatră corpul chiliilor, trapeza si zidul de incintă, zideste din nou biserica mare si o pictează în frescă. Rămâi uimit. Nu mai amintim daniile anuale în bani de aur sau argint – ramânem însă cu gândul la cele două donaţii de suflet ale sale: o icoană cu Sfântul Gheorghe si steagul de luptă al Moldovei, cusut cu aur si argint, care are pe o parte icoana Sfântului Gheorghe, iar pe partea cealaltă stema tării.

Însă marea podoabă a oricărei mănăstiri şi a oricărui schit este biserica. Tresalţi când vezi, căutând cu ochii parcă flamânzi, zugrăviţi în pridvor domnitorii români: pe Ştefan, pe Vasile Lupu şi Alexandru cel Bun. Au remarcat şi alţii înaintea noastră: „pe peretele de onoare al salonului stă, în rând cu marii ctitori, Stefan cel Sfânt si Mare, voievodul Moldovei!” - Gala Galaction.

A doua zi, după un traseu greu de 12 km şi trei ore întregi de mers pe jos, ajungem la mănăstirea Vatopedu, care are drept ctitor fondator pe chiar sfântul Constantin cel Mare dar şi pe un Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei. Şi aici aflăm o pleiadă de odoare şi sfinte moaşte:

- Brâul Maicii Domnului, de culoare neagră, care se păstrează într-o raclă de argint,

- două cruci de la împăratul Constantin făcute după modelul care i s-a arătat pe cer, şi care se păstrează pe Sfânta Masă.

- alte sfinte moaşte: Capul Sf. Apostol Andrei, cel întâi chemat; Sf. Ioan Botezătorul; Sf. Grigorie Decapolitul şi multe alte sfinte moaşte.

- cea mai bogată bibliotecă din Sf. Munte. Aici se păstrează hărţile lui Ptolemeu, desenate de Strabon, fragmente din crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, şi o bucată din trestia cu care a fost fixat buretele înmuiat în oţet şi oferit lui Hristos pe cruce.

- Icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului care se păstrează la Vatopedu, 7 la număr: "Paramythia" Mângâietoarea sau "Izbăvitoarea de barbari", "Pantanassa" - "Împărăteasa tuturor”sau Vindecătoarea de cancer, "Elaiovritissa" - "Izvorâtoarea de mir", "Vimatarissa"- "Ctitoriţa", Esphagmeni - "Junghiata", "Antifomitria", Pyrovolitheisa (Cea Împuşcată).

O bucuire neaşteptată şi nesperată a fost invitaţia stareţului Efrem care ne-a aşteptat seara, după cină, în salonul pentru oaspeţi (Sinodicon sau catolikon) la o discuţie duhovnicească. Ghid şi traducător a fost nimeni altul decât părintele Daniel Cotescu, fiul marilor actori Valeria Seciu şi Octavian Cotescu, retras de mulţi ani în Muntele Athos.

Cea de-a treia zi a început, aşa cum e obişnuit în Athos, cu privegherea de la ora 3 dimineaţă până către orele 730 când, după un mic dejun frugal, am pornit în pelerinaj spre mai multe mănăstiri: Ivirion, Pantocrator, schitul Sf. Ilie, schitul Sf. Andrei, Biserica Protaton din Careia unde se află icoana Maicii Domnului Axion Estin, "Cuvine-se cu adevarat".

Ne oprim peste noapte la schitul românesc Prodromou, numele său însemnând în limba greacă Sf. Ioan Botezătorul. Sub ocrotirea lui tradiţia monastică românească şi-a găsit, după sute de ani, prima fixare în spaţiul athonit. Aici se găsesc icoana Maicii Domnului nefăcută de mână omenească, Prodromiţa, icoana cu Sfântul Ioan Botezătorul care şi-a schimbat înfăţişarea chipului devenind încruntat, ameninţător către turcii care au vrut să jefuiască schitul pe la 1821, precum si alte sfinte moaste. La 15 minute de Schitul Prodromul se află şi pestera unde a vietuit Sfântul Atanasie, pe stânca suspendată deasupra apei, şi în care se află icoana Maicii Domnului, venită pe mare.

Ziua a patra este rezervată Marii Lavre. După privegherea de dimineaţă de la Prodromou plecăm pe jos, cale de câţiva kilometri până la cea dintâi mănăstire atonită între cele 20, mănăstirea tutelară peste tot Muntele. Aici îl avem ghid pe părintele Ieronim, român şi prieten de-al nostru, de locul său de prin părţile Moineştiului, din Ardeoani. Ne bucurăm de cuvântul duhovnicesc şi descoperim rând pe rând peştera Sf. Ioan Cucuzel, icoanele făcătoare de minuni ale Maicii Domnului: Cucuzeliţa, Econoama şi Portăriţa, sfinte moaşte, cel mai vechi chiparos din lume, plantat de însuşi sf. Atanasie Athonitul, întemeietorul mănăstirii, paraclisul construit de Sf. Voievod Constantin Brâncoveanul în cinstea icoanei “Cucuzeliţa”.

A cincea zi o petrecem la alt schit românesc, una din cele mai vechi vetre monastice româneşti din Sfantul Munte, Schitul Lacu. Numele nu provine de la vreun lac din imprejurimi, ci de la termenul grec lako, care înseamnă groapă. Situat la marginea de nord-est a pensinsulei, la aproximativ patru ore de mers pe jos de la Manastirea "Sfântul Pavel" de care aparţine, Lacu este un schit de tip lavră (anahoretic), adică format din mai multe "chilii", împrăştiate pe o arie de vreo doi kilometri pătraţi. Fiecare chilie are viaţa ei independentă de a celorlalte în timpul săptămânii, dar toţi monahii din schit se adună duminica şi în sărbători în biserica centrală (gr. katholikon) pentru rugăciunea în comun şi Sfânta Liturghie.

Dintre cele 13 chilii câte există în prezent la schitul Lacu, am ales să ne oprim la chilia "Buna Vestire", al cărei stareţ şi duhovnic este părintele Ştefan Nutescu, cu metania la Sihăstria. Aici ne-am bucurat duhovniceşte şi am primit cuvânt de folos, am lăsat pomelnice şi am participat la slujba vecerniei, iar a doua zi dimineaţă la Utrenie şi Sfânta Liturghie.

Fără să ne dăm seama cât de repede au trecut deja şase zile ne-am îmbarcat pe vaporul „Aghios Panteleimonos” care ne-a dus din Dafni, portul Sfântului Munte până la Uranopolis. De pe puntea vasului am avut posibilitatea să admirăm pentru ultima oară, în semn de rămas bun, chiliile, arsanalele şi mănăstirile presărate pe porţiunea de câţiva zeci de kilometri dintre cele două porturi.

Ne-am îndreptat spre Salonic, cu oprire la mănăstirea Suroti - loc unde se află moaştele Sf. Paisie Aghioritul. Una dintre atracţiile turistice emblematice ale Salonicului, al doilea oraş ca mărime din Grecia, este Turnul Alb sau Lefkos Pirgos, cum este numit de localnici. Turnul adăposteşte astăzi Muzeul Bizantin, unde sunt expuse icoane vechi, ceramică bizantină şi monede, odoare bisericeşti şi alte vestigii din perioada bizantină şi postbizantină. Am vizitat centrul istoric al oraşului, ne-am închinat la moaştele Sf. Dimitrie cel Mare Izvorâtorul de Mir adăpostite în biserica sa (ridicată la anul 413) şi apoi la moaştele Sfântului Grigorie Palama din Catedrala mitropolitană, am văzut biserica Sf. Gheorghe - cea mai veche biserică creştină din Grecia, biserica Sf. Sofia unde se afla moastele Sf. Vasile cel Nou, Arcul de triumf ridicat de Galerius în anul 305 după care am plecat spre Bulgaria.

În drumul nostru spre casă ne-am oprit la mănăstirea Sf. Ioan de Rila, cea mai renumită mănăstire din Bulgaria. Construită în secolul al X-lea de întemeietorul său - Sfântul Ioan de Rila (Ivan Rilski, pe numele sau bulgăresc),  mănăstirea, aşezată la o altitudine de 1147 metri, este impresionantă. Aici sunt adăpostite şi se păstrează moaştele întregi ale sfântului care, iată, s-a dovedit a fi ocrotitorul pelerinajului nostru.

Nimeni nu s-a întors fără folos duhovnicesc iar semnul cel  mai pregnant al binecuvântării primite este mărturisirea oricăruia din pelerini: abia aştept să merg din nou!
 
©2010 Protoieria Moineşti - judeţul Bacău. Toate drepturile rezervate.
Web design Bacau si promovare site - SANNET.