Biserica cu hramul ,, Sfinții Apostoli Petru și Pavel”
Oraș Dărmănești, județul Bacău
Istoric şi aşezare
Într-o mioritică depresiune în estul Carpaţilor Orientali se află oraşul Dărmăneşti, localitate situată în dreapta râului Trotuş acolo unde se deschide frumoasa vale a Uzului străjuită de munţii Nemira ce ating înălţimea de 1649 m. Această denumire de Dărmăneşti îşi adjudecă numele de la un anume Dărman, căpitan în oştirea lui Ştefan cel Mare şi pe care domnitorul l-a răsplătit pentru faptele sale de vitejie cu aceste pământuri.
Satul Boiştea şi-a sporit numărul locuitorilor, ajungând să se constate că biserica veche cu hramul Sf. Nicolae a devenit neîncăpătoare. La marile sărbători credincioşii nu mai puteau pătrunde în biserică, iar în zilele de duminică aceştia trebuiau să se trezească devreme pentru a prinde un loc la slujbă.
Se cunoaşte faptul că Dărmăneştiul a fost un ţinut binecuvântat de Dumnezeu cu multe bogăţii: păduri, cărbune, petrol etc. Industria de care dispunea Dărmăneştiul, a ţinut populaţia aproape de baştină, mai mult, rafinăria ce era amplasată pe teritoriul Boiştei, a atras, a adus mulţi oameni din diferite zone ale ţării şi s-au stabilit în coloniile de lângă ea. Găsind un loc de muncă, găsind o locuinţă dar mai ales datorită pitorescului şi aerului curat s-au stabilit aici şi foarte puţini au fost din cei veniţi care au plecat de aici.
Astfel, satul Boiştea s-a mărit numeric, ceea ce a determinat pe cei din sectorul 2 să facă o evidenţă a populaţiei, ajungând la concluzia că totalul familiilor îndeplineşte numărul necesar înfiinţării unei parohii.
În anul 1974 preotul slujitor Vasile Păscălin şi credincioşii ce aparţineau bisericii Sf. Apostoli şi-au exprimat dorinţa ca sectorul lor să devină parohie.
S-au făcut demersurile necesare la forurile superioare bisericeşti şi statale, iar acestea au aprobat. În ziua de 4 februarie 1975, Protoieria Moineşti face cunoscut Ordinul nr.522/75, prin care se arată că Departamentul Cultelor prin decizia 26.447/74, a aprobat ca sectorul 2 al satului Boiştea poate funcţiona ca parohie.
În felul acesta partea de jos a satului a rămas cu biserica Sf. Nicolae unde slujea preotul Puşcalău Mihai, primind denumirea de „Parohia Boiştea I”, şi partea de sus aparţinând bisericii Sf. Apostoli unde slujea părintele Vasile Păscălin, primind denumirea de „Parohia Boiştea II”.
Aşa a luat fiinţă „noua Parohie” ce este situată în partea centrală a Dărmăneştiului, având ca megieşi: la nord cartierul Poiana, la sud cartierul Brătuleştii de sus, la est Parohia Boiştea 1, iar la vest cartierul Sălătruc.
Lăcaşul de cult
În anul 1924 enoriaşii din Boiştea împreună cu preotul Constantin Moiceanu au hotărât să ridice o nouă biserică la mijlocul parohiei. Astfel au format un consiliu parohial de iniţiativă care să adune bani şi materiale pentru această lucrare. Pământul necesar pentru ridicarea acestei biserici a fost donat de către Catrina lui Ion Simon şi Nică Mazilu.
În vara anului 1924 a început procurarea materialelor şi au început să se pună bazele noii construcţii. S-a turnat fundaţie din ciment, s-a construit elevaţia şi zidul până la nivelul de jos al ferestrelor. Piatra necesară zidirii acestei biserici a fost adusă de pe pârâul Plopu. Enoriaşii au muncit din greu ani de-a rîndul la aducerea pietrei, încărcatul şi descărcatul făcându-se manual, iar transportul se făcea cu carele cu boi şi cai pe o distanţă de circa 15 km.
Biserica a fost construită din piatră cioplită de meşteri iscusiţi sub conducerea renumitului maistru pietrar Ion Silvestru din Comăneşti, după anul 1938. Venind al doilea război mondial, lucrările au fost întrerupte, acoperirea făcîndu-se abia în 1950, iar biserica s-a terminat în anul 1958. Despre construcţia acestei impunătoare biserici aflăm şi din pisania cioplită în piatră care se află deasupra uşii de la intrarea în Sf. locaş:
„ACEASTĂ BISERICĂ CU HRAMUL SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL S-A RIDICAT DE CĂTRE ENORIAŞII PAROHIEI BOIŞTEA DIN COMUNA DĂRMĂNEŞTI, RAIONUL MOINEŞTI, REGIUNEA BACĂU, SUB ÎNDRUMAREA PREOŢILOR CONSTANTIN MOICEANU, MIHAI PUŞCALĂU ŞI VASILE PĂSCĂLIN ŞI PRIMAR ION SĂNDULESCU. S-A SFINŢIT LA 16 NOIEMBRIE 1958 DE CĂTRE PREA SFINŢITUL EPISCOP PARTENIE CIOPRON AL ROMANULUI”
La sfinţirea bisericii P. S. Episcop Partenie în cuvântul său a spus: este cel mai interesant şi reprezentativ monument al arhitecturii de pe Valea Trotuşului,considerând biserica o „catedrală a munţilor”.
Terminându-se, sfinţindu-se şi dându-se în folosinţă, biserica Sf. Apostoli a deservit credincioşii din partea de sus a satului, şi a figurat din anul 1958 până la începutul anului 1975 ca filială a Parohiei Boiştea.
Pe locul unei foste magazii, s-a ridicat o frumoasă casă praznicală cu două nivele. La parter se află bucătăria dotată cu sobă şi gaze, apă curentă, boiler electric, o chiuvetă din inox, veselă, şi o sală de mese pentru aproximativ o sută cincizeci de persoane.
La etaj s-a amenajat un mic muzeu etnografic în care s-au depus diferite obiecte folosite pe plan local de înaintaşi cum ar fi: costume populare bărbăteşti şi femeieşti, scoarţe şi lăicere, diferite obiecte necesare uzului gospodăresc precum: stative de ţesut, urzoi, maşină şi furcă de tors, meliţă de cânepă, cheptenei, sucală, suveică, precum şi icoane şi carte veche.
Preoţi care au slujit:
Pr. Constantin Moiceanu
Pr. Mihai Puşcalău
Pr. Constantin Sârbu
Pr. Vasile Păscălin
Pr. Costel Bodea de la Parohia Lapoş ca suplinitor
Pr. Ioan Buguş
Pr. Ghineț Ionel-Sebastian
Sfinţiri, resfinţiri, slujbe cu arhiereu:
16 noiembrie 1958 sfințirea bisericii de către PS Partenie Ciopron al Romanului
27 noiembrie 1994 sfințirea monumentului eroilor din curtea bisericii de către P. S. Ioachim Vasluianul, arhiereu vicar al Eparhiei Romanului şi Huşilor
24 iulie 2011 resfințirea bisericii de către de Preasfintitul Ioachim Bacauanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului
Obiecte de patrimoniu
Nu sunt.
