Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”
Sat Ciugheș, Comuna Palanca, județul Bacău
Istoric și așezare
Parohia Ciugheș este situată în partea de N.V. a Protoieriei Moineşti, în partea dreaptă a râului Trotuş şi se întinde pe o distanţă de 12 km, de o parte şi de alta a pârâului Ciugheş, până la poalele Muntelui Forcoş (Muntele Lupului). Denumirea satului se pierde în negura timpului – ,,ciugheş” – se crede că ar veni din limba maghiară şi înseamnă ,,oameni iuţi”. Această așezare datează din vechime, fiind alături de Palanca o localitate de fostă graniță, unde se vorbesc concomitent limba română și limba maghiară.
La sfârșitul secolului al XIX – lea, Ciugheșul era un sat în Plasa Muntelui, care aparținea de comuna Brusturoasa. Erau consemate 138 de familii, din care aproape jumătate erau români. În anul 1930, în Ciugheș locuiau 1274 de persoane, iar în 1941 existau 361 de locuințe, cu 1477 oameni.
Întreaga aşezare a făcut parte din parohia Palanca şi după construcţia bisericii aceasta a devenit parohie de sine stătătoare, în anul 1995.
Locuitorii satului sunt atât de etnie română cât şi de etnie maghiară, 610 familii sunt romano-catolice, 200 de religie ortodoxă, iar 14 familii reformate.
Lăcașul de cult
Începutul construcţiei bisericii din Ciugheş s-a făcut sub păstorirea preotului Cristian Pădureanu, ajutat de o mână de oameni inimoşi, iar după 8 luni, construcţia bisericii a continuat sub păstorirea preotului Mitrofan Constantin.
Construcţia este din lemn de brad, placată pe exterior cu scândură în formă de solzi, iar la interior fiind tencuită şi pregătită pentru pictură. Catapeteasma a fost realizată din lemn de larice, iar acoperişul a fost făcut din draniţă la început, apoi aceasta fiind înlocuită cu tablă.
S-a construit şi o clopotniţă în curtea bisericii, pe două niveluri, pe structură din lemn de stejar, s-au făcut garduri şi porţi şi s-au achiziţionat toate cele necesare pentru buna desfăşurare a cultului divin public. Din anul 2005 biserica este păstorită de preotul Cojocaru Valentin, care în decursul anilor i-a adaugat bisericii un proscomidiar, a izolat-o termic,a tencuit-o, a turnat alee în jurul bisericii și a împodobit-o cu candelabre.
În anul 2012 s-a construit o casă praznicală ,având lungimea de 10 metri și lățimea de 4 metri, iar în 2013 s-au repictat icoanele de pe catapeteasmă.
Biserica este construită în plan treflat, având lungimea de 11 metri, lățimea de 6.30 metri, iar înălțimea de 8.60 metri. Materialul folosit la ridicarea bisericii este lemnul de brad, acoperișul are două turnuri și este placat cu tablă zincată.
Pictura bisericii s-a realizat în anul 2009 de pictorii Mihai Iancovescu Rudeanu și DanieI llinca, iar tehnica folosită este tempera pe suport de rigips carton, stilul fiind cel bizantin.
Preoți care au slujit
Pr. Burlacu Samoil
Pr. Pădureanu Cristian
Pr. Mitrofan Costel Gabriel (1998-2005)
Pr. Cojocaru Valentin (2005-2015)
Pr. Iftimie Nicolae (2015-2017)
Pr. Topolniceanu Mihai Lucian (2017 – )
Sfințiri, resfințiri, slujbe cu arhiereu:
august, 2000 – P.S. Ioachim Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, a oficiat slujba de sfințire a Bisericii
Obiecte de patrimoniu
Nu sunt.
Biserica cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”
Sat Cădăraști, Comuna Palanca, județul Bacău
Istoric și așezare
Satul Cădărăști se întinde pe de o parte și pe de alta a pârâului Ciugheș, din apropierea izvorului sau „La Șipot” către „Drumul Jandarmilor” și până la poalele Muntelui Forcoş (Muntele Lupului). Denumirea de Cădărăști vine de la ungurescul „Vădărăști”, ce înseamnă „Ciugheșul de sus”, fapt consemnat în mai multe înscrisuri oficiale, în care parohia este denumită astfel.
Lăcașul de cult
Filiala Cădărăşti a luat fiinţă cu mult înaintea existenţei parohiei Ciugheş, pe la anii 1711, când în zonă au apărut mai mulţi gospodari din părţile Vrancei şi a Moldovei de Jos, oameni care au avut diferite conflicte cu stăpânitorii ţinuturilor la acea vreme şi care s-au retras în munţi, în acea zonă de graniţă pentru a scăpa de problemele lor şi de birurile pe care nu le mai suportau. Acest lucru este amintit în cartea ,,Perle care se resorb în scoici”, scrisă de Emil Coşneanu, carte în care se aminteşte şi de tradiţiile şi obiceiurile pur moldoveneşti ale locuitorilor din această zonă, precum şi de limba lor românească. Mai târziu a fost iniţiată o campanie de maghiarizare a populaţiei, campanie făcută de Imperiul Austro-Ungar, dat fiind faptul că satul se afla situat dincolo de fosta graniţă a Moldovei. Astfel, nume ca Vrânceanu au devenit Vrenkean, Balcanu – Belcan, Suciu – Szocz, înlocuindu-se şi prenumele Ioan – Ianoş, Neculai – Micloş.
În jurul anului 1894 s-a construit prima biserică făcută din furci de lemn şi acoperită cu draniţă de către 14 gospodari ai satului. Ca preot slujitor, deservea preotul de la Livezi-Ciuc. De-a lungul istoriei, locuitorii au fost obligaţi să treacă la ritul greco-catolic, până la anul 1945. Apoi au revenit la credinţa ortodoxă, acest lucru culminând cu începerea unei noi biserici (după ce au dărâmat-o pe cea veche) din bârne de brad, la anul 1947, sub păstorirea preotului ardelean Ruja Antonie. După plecarea acestuia în anul 1958, parohia afost predată raionului Moineşti, preot paroh fiind numit preotul de la Palanca – Gheorghe Gheorghiu, care a făcut numeroase reparaţii.
Filiala Cădărăşti este formată din 18 familii ortodoxe (29 de credincioși, marea majoritate fiind de varsta a III-a)., pe lângă care convieţuiesc alte 12 familii romano-catolice. Un lucru interesant este faptul că şi unii şi alţii au acelaşi cimitir, astfel arătându-se faptul că la bază toţi au fost ortodocşi. Cimitirul parohial se află în curtea bisericii, se intinde pe o suprafață de 3800 de metri pătrați și deservește atât comunității ortodoxe, cât și comunității romano-catolice. Înscrisurile de pe crucile funerare sunt în limba română, dar și în cea maghiară.
Noua biserica are forma de navă, avand o lungime de 15 metri, lățimea de 7 metri și înălțimea de 18, nu este pictată, fiind împodobită cu icoane și o catapeteasmă care dateaza din 1972. În timpul păstoririi Pr. Cojocaru Valentin, paroh al parohiei Ciugheș, s-a renovat biserica atât în interior, cât și în exterior (fiind vopsită în culorile naționale ale României).
Ca și obiecte vechi, biserica deține câteva icoane ce datează din secolul al XIX –lea și două mineie din 1912, ce deserveau cultului greco-catolic.
Preoți care au slujit
Pr. Ruja Alexandru
Pr. Curcuță Pavel
Pr. Barbu Constantin
Pr. Gheorghiu Gheorghe
Pr.Balcanu Vențel
Pr. Dobrițoiu Constantin
Pr. Burlacu Samoil
Pr. Mitrofan Costel Gabriel
Pr.Cojocaru Valentin
Pr. Iftimie Nicolae
Pr. Topolniceanu Mihai Lucian
Sfințiri, resfințiri, slujbe cu arhiereu:
Obiecte de patrimoniu
Nu sunt.
