BISERICA cu hramul „Sfânta Parascheva”
Sat Cotumba, comuna Agăş, Județul Bacău
Istoric și așezare
Satul Cotumba este situat în partea de vest a județului Bacău, în zonă de munte, pe Valea Trotușului, la o distanță de 80 km față de municipiul Bacău. Se află la o distanţă de 21 km de Comăneşti, 30 km de Moineşti şi 53 km de Oneşti. Parohia Cotumba este situată la poalele vârfului Cotumba (1252 m, din Munţii Ciucului), pe cursul superior al râului Trotuş, în peisajele naturale de o frumuseţe rară. Ocupațiile principale ale zonei sunt prelucrarea lemnului și păstoritul.
O primă posibilitate de a explica acest toponim pornește de la apelativul atestat de dicționare „cotumbă”, „crăcană”, „lemn strâmb” dar, având în vedere aria de răspândire neprecizată a acestui apelativ și raritatea lui, se pune întrebarea dacă nu putem găsi și o altă explicație. Posibil ca toponimul original să fi fost Cotunul Roșu sau a lui Roșu, iar amintirea temei cromatice pare a fi păstrată în prezent de numele pârâul Smida Roșie care aparține bazinului Sulței și izvorăște din masivul Cotumba.
Parohia Cotumba a fost infiinţată şi funcţionează ca parohie începând cu anul 1943. Până la această dată nevoile spirituale ale creştinilor au fost împlinite prin existenţa unui schit ortodox în munţii Cotumba. Atestat documentar în anul 1732, acest schit a fost înfiinţat printr-un oarecare monah Pahomie venit din schitul de la Dărmăneşti.
Pahomie ieromonahul este amintit şi la alte ctitorii monahale de pe Valea Trotuşului ca mare cărturar. Având ca prieten la curtea voievodului pe paharnicul Grigorie Krupenski, a obţinut ca donaţie pentru schitul de maicii deja existent munţii Cotumbei. Acest paharnic devine un important ctitor al schitului din munţii Cotumbei.
După secularizarea averilor mănăstireşti, schitul se desfiinţează, bunurile ajung în proprietatea statului, iar bisericuţa este afiliată parohiei Brusturoasa deservind astfel nevoile credincioşilor satelor Cotumba şi Simbrea. Această bisericuţă avea o capacitate interioară de 20 credincioşi, ceea ce făcea de cele mai multe ori să fie neîncăpătoare pentru sătenii creştini.
În 1918 în munţii Cotumbei şi în preajma Bisericii schitului se duc luptele dintre români şi austro-ungari. În urma bombardamentelor satul Cotumba este distrus în mare parte iar bisericuţa schitului este dărmată din temelie. Astfel, în 1920 satul rămâne sărac şi fără posibilitatea de a construi o biserică nouă. De aceea, singura posibilitate rămânea de a aduna rămăşiţele pentru a ridica o altă biserică pe temelia veche a schitului Cotumbei.
Lăcașul de cult.
În anul 1943 satul Cotumba şi Simbrea se desprind de parohia Brusturoasa unindu-se într-o singură parohie încredinţată spre părtorire numitului tînăr teolog Gheorghe Florişteanu. De aici înainte îşi începe existenţa o nouă parohie sub numele de Cotumba cuprinzînd satele amintite şi avîndu-l ca preot paroh pe Gheorghe Florişteanu.
Gândul tînărului preot a fost în deplină armonie cu al credincioşilor de a se construi o biserică nouă şi mare pentru parohia Cotumba. Începerea celui de-al II-lea război mondial amână începerea construcţiei noii biserici. După terminarea războiului, noul regim comunist venit la putere a pus accent foarte mare pe înfiinţarea de şcoli, cămine culturale şi dispensare, în defavoarea şi chiar interzicerea de a se construi biserici noi.
Printr-o înţelegere între sătenii parohiei şi autorităţile statului, timp de 15 ani s-au realizat cele propuse de stat cu condiţia de a se construi şi o biserică nouă pentru parohie. Astfel, odată cu terminarea scolii, căminulul cultural şi a dispensarului, în anul 1972 începe construcţia noii biserici pentru parohia Cotumba, în centrul satului.
Biserica este contruită din cărămidă, întărită cu beton-armat, acoperiș din tablă galvanizată în stil specific moldovenesc – ștefanian. Catapeteasma făcută din lemn de ștear sculptat în zona Piatra Neamț. S-a înființat un cimitir în jurul bisericii și o clopotniță din lemn. S-a făcut și o casă praznicală din lemn lângă biserică. Datorită ajutorului venit din partea credincioşilor, a preoţilor vecini, al autorităţilor statale şi al sprijinului din partea Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, în data de 25 octombrie 1979, fiind încheiate lucrările construcţiei, s-a săvârşit slujba de sfințire a Bisericii da către Preasfințitul Episcop Eftimie al Romanului și Hușilor. Jertfa pe care a cerut-o o astfel de construcţie, a dus la stingerea din această viaţă în februarie 1980, a ctitorului vrednic de pomenire pr. Gheorghe Florişteanu.
Din anul 1980 și până în anul 2007, parohia este părtorită de preotul Ioan Preotul. Biserica a fost pictată în anul 1982 – 1983 in frescă de pictorul Macovei Dumitru. În anii 1981 parohia a primit donație o gospodărie lângă biserică a domnului învățător Andreiescu Constatin, devenind casă parohială. Începând cu anul 2007 și până în prezent, parohia este păstorită de preotul Vasile Cătălin Avasilcăi. Între anii 2007 și 2014 s-au făcut lucrări de renovare și înfrumusețare la exteriorul locașului de cult. Între anii 2014 – 2018 s-a ridicat un ansamblu nou format din clopotniță, capelă și așezământ duhovnicesc, acesta fiind încă în curs de finalizare. În 2021 placare cu marmură și dotarea bisericii cu centrală și încălzire în pardoseală la interiorul bisericii.
Preoți slujitori ai bisericii:
Preotul ctitor Gheorghe Florișteanu între anii 1943 – 1980.
Preotul Ioan Preotul între anii 1980 – 2007.
Preotul Vasile Cătălin Avasilcăi 2007 –
Sfințiri, resfințiri, slube cu arhiereul:
25 octombrie 1979 – Preasfinţitul Episcop al Romanului Eftimie, slujba de sfinţire a Bisericii din Cotumba, având hramul Sfânta Parascheva.
16 decembrie 2007 – Slujba de hirotonie de către Înalt Preasfințitul Ariepiscop Ioachim al Romanului și Bacăului la biserica Cotumba.
Obiecte de patrimoniu
Nu sunt.
