Biserica veche cu hramul ,,Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir”
Sat Goiosa, comuna Agăș, județul Bacău
Istoric și așezare
Parohia Goioasa face parte din Protopopiatul Moinești, județul Bacău. Parohia cuprinde satele Goioasa, Preluci și Diaconești, aparținând comunei Agăș care se află în partea de vest a județului, în zona montană, la limita cu județul Harghita, pe valea Trotușului, așezată pe cursul superior al acestuia, între munții Ciucului și munții Tarcăului, la o distanță de 80 km față de municipiul Bacău.
Majoritatea suprafețelor sunt deluroase, acoperite cu păduri și pajiști naturale. Activitățile specific zonei sunt creșterea animalelor, activități agrozootehnice, prelucrarea laptelui, apicultură, activități meșteșugărești și prelucrarea materialului lemnos.
Situate la marginea ortodoxiei moldoveneşti, cu rădăcini puternic înfipte în pământul strămoșesc, localitățile care compun parohia sunt un exemplu de continuitate, formând o comunitate cu tradiții care dăinuie de veacuri. Dincolo de istoria seculară, există o istorie care, acum mai bine de un secol, a contribuit decisiv la existența prezentului. Pe teritoriul satului Diaconești, în timpul Primului Război Mondial, străjerii au oprit avansul trupelor invadatoare spre inima României.
Din anul 1995 satul Ciobănuş şi Leorzeni care aparţineau parohiei Goioasa au făcut corp comun cu satul Straja din parohia Asău şi s-a înfiinţat o noua parohie.
În anul 1998 în partea de sud-vest a satului Diaconeşti aparţinând parohiei Goioasa prin aprobarea Episcopiei Romanului s-a înfiinţat mânăstirea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, fiind un adevărat far duhovnicesc pe aceste locuri greu încercate de-a lungul istoriei.
Lăcașul de cult
Biserica veche cu hramul ,,Sfântul Dumitru” a fost construită în anul 1837, prin strădania preotului Andrei ajutat de puţinii credincioşi ce alcătuiau enoria. Ca material, s-a întrebuinţat lemn de molid, pereţii fiind lipiţi cu lut în interior și exterior, acoperită cu şindrilă, având ca pardoseală, lespezi de piatră. În formă de cruce cu o mica turlă deasupra pronaosului ce servea drept clopotniță, construcția e simplă și de mici proporții. În vizita sa în acest sat, protoiereul Theodor Athanasiu scria: ,,Biserica poporului este de lemn, în stare bună, durată în anul 1837 de poporeni, prin străduința preotului Andreiu, după cum arată pomelnicul ctitorilor. Deasupra ușei a avut veleatul săpat ușor, dar cu ocazia reparației din anii conteniți, din neglijență s-a astupat cu scânduri.” Despre același an (1837) amintește și Ortensia Racoviță, care spunea că la biserică slujeau un preot și doi cântăreți.
În anul 1870, preotul Elefterie Bânţu, i-a făcut reparaţii capitale adaugându-i un mic pridvor în partea de sud şi acoperind-o cu draniţă. În anul 1814, preotul Gheorghe Bânţu, ajutat de mai mulţi credincioşi, a înlocuit lespezile de la pardoseală cu scânduri de brad, a aplicat mai multe icoane pe pereţi şi a construit o clopotniţă la intrarea în cimitirul din jurul bisericii, unde a mutat clopotul din turlă. În anii 1927-1928, tot preotul Ghorghe Bânţu i-a făcut reparaţii generale, a procurat un al doilea clopot, a construit un şopron şi o magazie.
În anul 1933Goioasa se desprinde de parohia Agăș și, împreună cu satele Diaconești, Preluci, Leurzeni și Ciobănuș, vor forma parohia Goioasa.
În anul 1956 a fost nevoie să se repare acoperişul datorită faptului că se strecura apa la grinzile de la dolii, ceea ce face necesară înlocuirea acestora, şi astfel s-au făcut reparaţii radicale. S-a modificat poziţia pridvorului, fixându-se în prelungirea pronaosului, mărindu-se astfel suprafaţa bisericii. Turla s-a construit în formă octagonală deasupra naosului, pereţii în exterior s-au tencuit cu mortar de var și nisip, iar în interior s-au revopsit în gri. Biserica a fost înzestrată cu 18 icoane aplicate și pictate de C. Teodoru. Stilul în care s-ar putea încadra construcţia este cel moldovenesc. Biserica nu este monument istoric şi nu reprezintă o valoare arhitecturală. În octombrie 1985, după pensionarea părintelui Gheorghe Bânțu, a fost numit noul preot Viorel Anăstăsoaie, fiul satului, venit prin transfer de la parohia Teliucului Inferior, judeţul Hunedoara.
O reparație capitală a bisericii vechi a avut loc în anul 2017, sub îndrumarea preotului paroh, Constantin Motoca. Aceasta a vizat înlocuirea ferestrelor și a ușilor, revopsirea pereților interiori, mochetarea pardoselii, înlocuirea grinzilor de susținere, dotarea cu sistem de alarmă și reabilitarea termică.
Preoți care au slujit:
Pr. Andrei
Pr. Petre Bânţu
Pr. Elefterie Bânţu
Pr. Gheorghe Bânţu
Pr. Gheorghe Gh. Bânțu
Pr. Viorel Anăstăsoaie (1985-2017)
Pr. Constantin Motoca (2017 – )
Sfințiri, resfințiri, slujbe cu arhiereu:
– 26 octombrie 1957, Episcopul Teofil Herineanul a oficiat slujba de sfințirea bisericii vechi;
– 5 mai 1991, PS Episcop Eftimie al Romanului a oficiat slujba punerii pietrei de temelie a noului lăcaș de cult;
– 24 iulie 2016, IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului și PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, au oficiat slujba de sfințire a Bisericii cu hramul ,,Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir”.
Obiecte de patrimoniu
Nu sunt.
Biserica nouă cu hramul ,,Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir”
Sat Goiosa, comuna Agăș, județul Bacău
Istoric și așezare
Biserica nouă este amplasată în curtea bisericii vechi cu același hram.
Lăcașul de cult
În ziua de 5 mai 1991, sub îndrumarea părintelui paroh, Viorel Anăstăsoaie, este sfinţit locul noului locaş de cult de către PS Episcop Eftimie, iar în anul 1992 este turnată fundaţia până la cota 0. În anul 1993 pe data de 5 iulie începe zidirea bisericii noi prin strădania enoriaşilor, care durează până în anul 2004, iarsfințirea are loc la data de 24 iulie 2016, de către IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului și P.S. Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei.Pereţii bisericii sunt construiţi din cărămidă cu miez de beton în interior, stil moldovenesc, cu două turle, una deasupra pridvorului unde este montat și noul clopot, iar altar pe naos, fiind acoperită cu tablă zincată. Mobilierul interior este confecţionat din lemn de stejar de către meşteri locali. În partea de nord a bisericii noi s-a construit o nouă casă praznicală prevăzută cu pivniţă, cămară, bucătărie, două săli de mese, camere la etaj, unde este amplasată şi biblioteca parohială.
Începând cu 1 februarie 2017, după pensionarea părintelui Viorel Anăstăsoaie, cu binecuvântarea IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, preot paroh este numit pr. Constantin Motoca.
Între anii 2017-2023, sub îndrumarea părintelui Constantin, au fost inițiate și desfășurate lucrări ample de reabilitare a bisericii, lucrări care au vizat dotarea cu centrală termică, renovarea casei praznicale, vopsirea acoperișului celor două biserici, precum și a acoperișurile celorlalte clădiri care alcătuiesc ansamblul bisericii, mochetarea pardoselii, alei de acces, dotare cu sistem alarmă.
Cu binecuvântarea IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, la 1 iunie 2022, a început construirea capelei mortuare ,,Anastasia”, închinată Sfinților Împărați Constantin și mama sa, Elena, la momentul actual lucrările fiind aproape finalizate, așteptând să îmbrace veșmântul sfințirii.
Preoți care au slujit:
Pr. Viorel Anăstăsoaie (1985-2017)
Pr. Constantin Motoca (2017 – )
Sfințiri, resfințiri, slujbe cu arhiereu:
– 26 octombrie 1957, Episcopul Teofil Herineanul a oficiat slujba de sfințirea bisericii vechi;
– 5 mai 1991, PS Episcop Eftimie al Romanului a oficiat slujba punerii pietrei de temelie a noului lăcaș de cult;
– 24 iulie 2016, IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului și PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, au oficiat slujba de sfințire a Bisericii cu hramul ,,Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir”.
Obiecte de patrimoniu
Nu sunt.
