Biserica cu hramul ,,Sfântul Nicolae”
cartierul Leorda, orașul Comănești, județul Bacău
Istoric și așezare
Parohia Leorda este parte integrantă din Protopopiatul Moinești, orașul Comănești, județul Bacău. Ea cuprinde cartierul cu același nume și este situată pe strada Progresului numărul 98.
Cartierul Leorda este amplasat la extremitatea de Nord-Est a oraşului Comăneşti. Se întinde pe o distanţă de circa 3 kilometri, începând de la policlinica Comăneşti şi până la cimitirul Văsâieşti, pe drumul ce merge către Moinești. Către Nord−Nord-Vest, cartierul se întinde până la fosta mină de cărbune ce poartă același nume ,,Leorda”. Până în anul 1926, actualul cartier Leorda făcea parte, ca sat, din comuna Văsâieşti, apoi e trecut în componenţa comunei Comăneşti. Tradiţia populară păstrează ideea că denumirea de Leorda ar proveni de la o plantă erbacee din familia liliaceelor, cu miros puternic de usturoi (Allium ursinum), numită Leordă sau Leurdă.
Lăcașul de cult cu hramul ,,Sfântul Nicolae” se pare că este construit la câteva zeci de metri de o biserică mai veche din lemn datând din anul 1350, în jurul căreia s-au rânduit gospodăriile care au format satele Văsâiești și Leorda. Dacă la început acest sătuc era format numai din câteva familii așezate în poiana în care creştea leorda, mai târziu, numărul lor s-a mărit.
Lăcașul de cult
Biserica ce poartă hramul ,,Sfântul Nicolae” este construită în anul 1751 din material lemnos de brad și stejar. Iniţial a fost tăbănuită cu scânduri atât la interior, cât și la exterior și avea formă de corabie. Catapeteasma, ce datează din 1906, este din lemn de tei, sculptat, poleit şi vopsit. Uşile diaconeşti sunt obişnuite, iar cele împărăteşti sunt sculptate. Din păcate, numele meșterilor care au lucrat la ridicarea edificiului s-au pierdut în negura istoriei.
În decursul celor 272 de ani de existență, biserica a trecut prin mai multe reparații. În 1901 a fost pictată de pictorul George Constantinescu. În anul 1969, lăcașul de cult a suferit cele mai importante modificări din istoria sa. Astfel, acesta a căpătat atunci formă de cruce prin construcția a două abside laterale, la nord și la sud. Dranița a fost înlocuită cu tablă, iar pereții au fost tencuiți. Cel care s-a ocupat de modernizare a fost vrednicul de pomenire preot Ioan Mareș, cel care ulterior avea să devină Arhiereu-vicar al eparhiei Romanului și mai târziu Episcop al Hușilor purtând titulatura de Ioachim Mareș. Acesta a fost paroh al bisericii din Leorda timp de 10 ani și s-a remarcat atât prin modul în care a știut să păstorească sufletele credincioșilor, dar și prin excepționalele calități de om întreprinzător și gospodar.
Din punct de vedere artistic, valoarea Bisericii ,,Sfântul Nicolae” este dată și de icoanele vechi de mai bine de 150 de ani, din perioada 1850-1874, care-i înfățișează pe Sfântul Nicolae, Sfântul Ștefan, Sfânta Parascheva și Sfânta Fecioară Maria, care au fost salvate de la Mănăstirea Stirigoi, din apropiere de Zemeș, în timpul prigoanei comuniste. În plus, biserica adăpostește mai multe obiecte valoroase, dintre care amintim: Sfântul Potir, Sfântul Disc, Sfânta Cruce, o tavă donată în anul 1844 de Maria și Andrenev Pricopiu, un Penticostar din 1786, un Ceaslov de la 1833 și o Cazanie din anul 1864. De asemenea, în patrimoniul bisericii se află și un clopot mic donat de către Radu Dobre, în anul 1790 având inscripția ,,Per Vulnera Cristi triumfa Vita” (prin rănile lui Hristos viața triumfă).
Preoți care au slujit
Pr. Nicolae (în jurul anului 1847),
Pr. Hanganu,
Pr. Arhip (până în anul 1908),
Pr. Ioan Nestor 1909 – 1948,
Pr. Vasile Gherasim,
Pr. Alexandru Ardeleanu,
Pr. Petrică Nicolae,
Pr. Ioan Mareș 1962 – 1972,
Pr. Constantin Bînțu 1972 – 1982,
Pr. Adrian Cărăușu 1982 – 1984,
Pr. Ioan Hanganu 1984 – 1986,
Pr. Constantin Cucu 1986 – 2022,
Pr. Mihai-Codrin Laslău, 2022 – .
Sfinţiri, resfinţiri, slujbe cu arhiereu:
3 octombrie 1993 – PS Eftimie Luca, Episcop al Romanului și Hușilor a oficiat slujba punerii pietrei de temelie a noului lăcaş de cult;
1995 – PS Ioachim Vasluianul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și Hușilor;
2010 – PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului;
Obiecte de patrimoniu:
Sfântul Potir, Sfântul Disc, Sfânta Cruce;
Penticostar, 1786;
Ceaslov, 1833;
Cazanie, 1864;
Clopot mic, 1790;
Tavă, 1844, donată de Maria și Andrenev Pricopiu;
Icoana a Maicii Domnului, 1903.
Biserica cu hramul „Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir”
cartierul Leorda, orașul Comănești, județul Bacău
Istoric și așezare
Pentru a răspunde nevoilor spirituale actuale ale parohiei, dar și exigențelor timpurilor în care trăim, preotul Cucu Constantin împreună cu enoriașii au demarat lucrările de construcție ale unui noi biserici, având ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Astfel că, în aceeași curte cu vechiul lăcaș ce poartă hramul ,,Sfântul Nicolae”, s-a ridicat o biserică maiestuoasă, de o frumusețe aparte.
Lăcașul de cult
După obținerea aprobărilor necesare s-a oficiat sluba de sfinţire a locului de amplasare, la data de 3 octombrie 1993, de către Preasfințitul Eftimie Luca, Episcop al Romanului şi Huşilor.
Lucrările propriu-zise au început în anul 1994, când s-a turnat prima lopată de beton, iar în anii 1994-1995 este turnată fundația până la cota zero. În vara anului 1996 începe zidăria bisericii noi prin strădania enoriașilor, lucrare ce va dura până în 2005. Lăcașul de cult impresionează încă de la prima vedere prin zidurile din piatră, groase de 80 de centimetri cu miez de beton și cărămidă pe interior. Blocurile din piatră au fost aduse de la Zemeș și cioplite la fața locului de unul dintre cei mai renumiți meșteri pietrari, Constantin Dogariu din comuna Tazlău, județul Neamț.
Biserica este construită în stil moldovenesc, cu două turle, una pe naos și alta deasupra pridvorului, fiind acoperită cu tablă zincată. Mobilierul este confecționat din lemn de stejar, de către meșterul Gheorghe Năstase din satul Nemțișor, județul Neamț, iar catapeteasma este donată de către Arhimandritul Epifanie Bulancea de la Mănăstirea Măgura Ocnei din orașul Târgu-Ocna. Pictura, de o frumusețe aparte, îi aparține pictorului băcăuan Miron Cristian Constantin. Toate aceste lucrări au fost executate în regie proprie, având coordonator și îndrumător pe preotul paroh Cucu Constantin.
Biserica a primit veșmântul sfințirii la data de 22 mai 2022, slujba fiind oficiată de Înaltpreasfințitul Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului și Preasfințitul Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei și Harghitei.
Preoți care au slujit
Pr. Constantin Cucu 1986 – 2022,
Pr. Mihai-Codrin Laslău, 2022 –.
Sfinţiri, resfinţiri, slujbe cu arhiereu:
22 mai 2022 – IPS Ioachim, Arhiepiscop al Romanului și Bacăului și PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei și Harghitei au oficiat slujba de sfințire.
Obiecte de patrimoniu:
Nu are.
