Biserica veche cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și ,,Sfântul Prooroc Ilie”
sat Ludaș, Comuna Balcani, Jud. Bacău
Istoric și așezare
Parohia Ludași aparține Protopopiatului Moinești, administrativ face parte din comuna Balcani, județul Bacău, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului.
Comuna Balcani este situată în perimetrul nordic al județului Bacău, la limita cu județul Neamț, în zona subcarpatică a Moldovei. Râul Tazlău udă aceste locuri, primind mai mulți afluenți: Schitul, Nacladul, Ludașul și Paltinul. Localitatea Ludași este cel mai sudic punct al comunei și se învecinează cu localități din comunele Pârjol ( Băsești și Bărnești) și Solonț (Cucuieți).
În decursul istoriei, localitatea Ludași a purtat mai multe nume: Băsăști, Băsăștii de Sus, Gura Ludascului, Băsăștii de Ludași, Ludași. În 1443, este amintit într-un document emis de Ștefan Voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, moșia Băsăști și limitele acesteia. Mai târziu, la 9 ianuarie 1488, Ștefan cel Mare întărește proprietatea Mânăstirii Tazlău, dăruindu-i acesteia satul Băsăști, partea cea de sus. În 1517, starețul Mânăstirii Tazlău, Paisie, se plânge voievodului Petru Rareș că au năvălit secuii din țara ungureasca (probabil prin Pasul Ghimeș) și i-au distrus mânăstirii toate privilegiile scrise (documentele). În anii 1658-1660, au avut loc inundații catastrofale care au despărțit localitatea Băsești în două sate distincte: cei din jos s-au mutat pe dealul Vremis, întemeind actualul sat Băsești, iar cei de sus și-au întemeiat gospodării pe cursul mijlociu al pârâului Ludaș.
În anul 1792, un ofițer austriac întocmește o hartă a regiunii și consemnează că satul Ludași era alcătuit din 17 case, numărul bărbaților buni de armată era 10, iar al birnicilor 7. Numele localității pare a proveni din slavul ,,ludu” care înseamnă ,,gâscă” dar și ,,om nătâng, simplu, fără minte”. În anul 1860, în partea sudică a localității, era un conac boieresc, lângă acesta fiind înființate școala și primăria din comuna Băsești.
Ambele biserici au două hramuri: Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul și Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Parohia are două cimitire: unul este situat în vecinătatea bisericii vechi, iar celălalt, la capătul dealului numit Bourul. Cărțile vechi au fost duse la Mânăstirea Bogdana.
Lăcațul de cult
Biserica veche cu hramul Sfinții Voievozi, era situată în central satului, iar casele răzeșilor erau situate în jurul acesteia, la distanțe de la 0,5 până la 3 kilometri și erau situate în mijlocul moșiilor.
Pe o ușă de stejar, aflată la intrarea în biserica veche, era menționat anul construcției: 1824, iar pe o icoană aflată în această biserică este menționat pictorul (Nicolae Zugravu) și anul pictării acestei icoane (1869). Biserica este construită din bârne, care cu timpul au fost învelite, atât la interior cât și la exterior, cu scândură. Planul bisericii este treflat, absidele sunt circulare, biserica are două bolți pe naos și altar, iar marginile bolților sunt sculptate rudimentar în lemn, încercând să pară diferite împletituri din frânghie. Capetele superioare sunt încheiate în console ,,în cap de cal”. Ultima renovare a bisericii a fost făcută în 1950, când a fost extins pronaosul și a fost adăugat pridvorul.
În anul 1824, în această biserică slujea părintele Gheorghe Barcan, iar în vremurile mai recente, în această biserică au slujit preoții Gheorghe Hagimă, Toader Hagimă și Adrian Hagima, bunic, fiu și nepot. Nu se cunoaște autorul picturii, dar aceasta a fost executată în mai multe etape: iconostasul este cel original, executat în maniera naivă, un set de icoane, executate ulterior de Nicolae Zugravu în anul 1876, iar ultimele sunt de dată mai recentă. În împrejurimile localității există numeroase locuri, a căror toponimie ascunde multe taine: Groapa lui Neculai, Groapa Barbului, Pietrosul, Hemeiuș, Drăcoiul, Schiciuri, Cheia, Vărăria, Ciubotaru, Tazlăoani, Mihoc, Cornu, Paltinu, Bourul, Deleni, Daraban, Curătura Popii, Arșița, Jgheabu, Ciungi, Picioru Șarpelui etc.
Preoți care au slujit:
Pr. Gheorghe Hagimă 1930-1960,
Pr. Adrian Hagimă (955-1991-
Pr. Laurențiu Elisei (1991-1995)
Pr. Iulian Anișca (1995-2008).
Pr. Adrian Cioineag 2008 –
Sfințiri, resfințiri, slujbe cu arhiereu:
22 iulie 2001 – PS Ioachim Băcăuanul (sfinţirea bisericii);
Obiecte de patrimoniu:
Nu sunt.
Biserica nouă cu hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” și ,,Sfântul Prooroc Ilie”
sat Ludaș, Comuna Balcani, Jud. Bacău
Lăcașul de cult
În anul 1990, locuitorii satului Ludași împreună cu părintele Adrian Hagimă, au decis să construiască un nou lăcaș de cult. Pentru a fi și mai impunător prin poziția sa, noul lăcaș de cult avea sa fie amplasat pe un deal, numit Bâtca Ludașului (bâtcă=înălțime pe coasta unui munte; ridicătură de pământ împădurită), situat la întâlnirea celor trei sectoare ale satului: Valea Ludasului, Centrul și Nacladul. Construcția noii biserici a durat până în anul 2001, când a fost sfințită de P.S. Ioachim Băcăuanul, pe 22 iulie 2001.
Planul bisericii respectă tradiția bizantină, având plan treflat, cu două turle, una pe naos și alta pe pridvor. Pictura este realistă, executată în tehnica tempera și a fost executată de pictorul Ioan Barna din Balcani și finalizată de Gabriel Lucian Dogaru din Piatra Neamț. Pridvoarele au fost pictate de pictorul Neculai Luchian. Iconostasul a fost sculptat în tei de învățătorul Vasile Leahu, locuitor al satului Ludași, stranele au fost sculptate în stejar, de o echipă de meșteri din Piatra Neamț, iar ușa de la intrare a fost sculptată de Ioan Marian și Constantin Hănuțu, locuitori ai satului. O mare parte a construcției bisericii a fost susținută de inginerii Schelei de producție petrolieră Moinești și de domnul Vasile Marian, fiu al satului.
În perioada 2008-2023 s-au efectuat mai multe lucrări de întreținere și modernizare a clădirilor și împrejurimilor acestora: la Biserica nouă a fost construită o copertina pentru protectia scărilor, au fost placate scările cu granit, a fost montat lambriu in pridvorul interior, a fost placat cu gresie pridvorul, s-a înlocuit instalația de încălzire și centrala. In paralel, s-a construit o troiță -monument în centrul satului și s-a început construcția unui centru cultural -filantropic pe locul fostului cămin cultural. Acesta are trei nivele: la demisol, capelă,la parter sală de mese și bucătărie,iar la mansardă centru cultural, sală de protocol, muzeu, biblioteca și centru social.
Preoți care au slujit:
Pr. Gheorghe Hagimă 1930-1960,
Pr. Adrian Hagimă (955-1991-
Pr. Laurențiu Elisei (1991-1995)
Pr. Iulian Anișca (1995-2008).
Pr. Adrian Cioineag 2008 –
Sfințiri, resfințiri, slujbe cu arhiereu:
22 iulie 2001 – PS Ioachim Băcăuanul (sfinţirea bisericii);
Obiecte de patrimoniu:
Nu sunt.
