Biserica cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”
Comuna Palanca, județul Bacău
Istoric și așezare
Comuna Palanca este situată în partea de nord –vest a județului Bacău, la limita cu județul Harghita, la poalele Muntelui Popoiu şi se întinde pe o suprafaţă de 5 km în lungul Văii- Trotușului și a șoselei naționale DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc, fiind străbătută de calea ferată Adjud–Comănești–Siculeni, pe care este deservită de halta Palanca. Comuna este formată din satele: Palanca, Cădărești, Ciugheș, Pajiștea și Popoiu.
Numele localității Palanca provine încă din secolul al XVII-lea, când aceasta era o mică cetate de graniță dintre Ardeal și Moldova, un spațiu cu un sistem de apărare specific feudalismului timpuriu numit „palancă”.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, satele actualei comune Palanca făceau parte din comuna Brusturoasa din plasa Muntelui a județului Bacău. Documentele vremii specifică că aici trăiau 154 de familii, numărând 636 de oameni, iar moșia, care avea o suprafață de 8860 hectare, era proprietatea lui Dimitrie Ghica. Comuna Palanca a apărut în 1931, când satele Ciugheș, Palanca și Popoiu s-au separat de comuna Brusturoasa.
Fiind piatră de hotar, localitatea Palanca a fost scena mai multor lupte, îndeosebi în timpul celor două războaie mondiale. În comuna Palanca se află mormântul sublocotenentului erou Emil Rebreanu, monument amenajat în 1921.
Locuitorii sunt în majoritate români, din care 410 familii de religie ortodoxă, 14 de religie romano-catolică iar 76 de familii sunt stilişti.
Lăcașul de cult
Prima biserică cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”a fost construită pe la anul 1803 din nuiele împletite şi umplute cu lut.
În anul 1856, un fost căpitan de navă cu numele Jupan Ene, construieşte în locul acelei biserici, o alta din bârne de brad (Pr. Neculai Teodoreanu)
În anul 1896, biserica a intrat într-o reparație radicală. Ea a fost mărită cu aproape 4 metri în partea de apus, fiind acoperită cu draniță și căptușită cu scândură vopsită atât la interior, cât și la exterior. Această biserică a ars în timpul Primului Război Mondial, fiind incendiată de trupele austro-ungare.
În anul 1923, sub păstorirea preotului paroh Gheorghe Hanganu, biserica este refăcută în întregime, fiind din nou reparată în anul 1931. Însă noua biserică are, din păcate, soarta celei vechi. Ea va arde în întregime, odată cu cea mai mare parte a satului, în vara anului 1944, când armatele germane în retragere au tras cu tunurile în ea.
Între anii 1948-1951, pe temelia acelei biserici arse, s-a ridicat o altă biserică cu plan treflat, cu absida centrală în formă de semicerc. Noua biserică are o fundație adâncă, din piatră și mortar. Pereții au fost construiți din bârne de brad, tencuiți în interior cu ciment, var, nisip și câlț de cânepă. Pictura a fost realizată în 1954, în tehnica frescă, de către pictorul Adolf Cantini din Focşani. Catapeteasma și strănile erau din lemn de ulm, fiind realizate de meșterul Grigore Ghindaru din Târgu Ocna. Pictarea catapetesmei a fost realizată de pictorul Jean (Ion) Dumitrescu, din Bacău.
În anul 2001, biserica a ars din pricina unui scurt circuit electric.
În anul 2003 a început construcția noii biserici având ca și celelalte același hram: „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezatorul”. Biserica a fost ridicată în plan treflat, având 23 m lungime, 7 lățime si 21 înălțime, zidurile sunt din cărămidă și beton armat. Pictura a fost realizată de pictorul Radu Florin, din Asău, între anii 2009-2013 în tehnica fresco, stilul neobizantin.
Din anul 2005, lucrările de construcție a bisericii au continuat sub păstorirea Preotului Mitrofan Costel Gabriel.
Obiecte de cult vechi nu sunt, însă pe o cruce aflată în cimitir sunt câteva scrieri în paleoslava (caractere chirilice).
Preoți care au slujit
Pr. Neculai Roșu (1856 – 1876)
Pr. Alexandru Roșu (1876 – 1888)
Pr. Neculai Teodoreanu
Pr. Gheorghe Hanganu
Pr. Gheorghe Gheorghiu
Pr. Samoil Burlacu
ieromonahul Dormidont, stabilit în pădurile din zonă și care a rămas în conștiința locuitorilor zonei
Pr. Mitrofan Costel Gabriel (din 2005 – )
Sfințiri, resfințiri, slujbe cu arhiereu:
27 septembrie1897 – P.S. Locotenent Episcop Eonichie Fluor a oficiat slujba de sfințire a bisericii refăcută în anul 1896;
1923 – P.S. Ilarion Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, oficiază slujba de târnosire a bisericii, sub păstorirea preotului paroh Gheorghe Hanganu;
2 septembrie 2007 – P.S. Ioachim Băcăuanul a oficiat Sfânta Liturghie și o slujbă de binecuvântare, prin care biserica a fost deschisă cultului divin public, în urma lucrărilor de construcție realizate sub păstorirea Preotului Mitrofan Costel Gabriel;
2009 – P.S. Ioachim Băcăuanul a oficiat o vizită arhierească.
Obiecte de patrimoniu
Nu sunt.
