Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae”
Comuna Poduri, județul Bacău
Istoric și așezare
Parohia Poduri este sub jurisdicţia Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului şi face parte din Protopopiatul Moineşti. Parohia are în păstorire satele Brăneşti, Rusăieşti, precum şi o parte din satele Poduri şi Valea- Şoşii, sate ce aparţin Comunei Poduri, aflată la 50 de km. faţă de Municipiul Bacău şi 5 km. faţă de Municipiul Moineşti. Pe teritoriul parohiei funcţionează o şcoală cu 8 clase şi o grădiniţă. Tot aici îşi are reşedinţa şi Primăria comunei.
Comuna Poduri aparţine judeţului Bacău şi se învecinează la nord cu Municipiul Moineşti, la sud cu oraşul Dărmăneşti şi comuna Berzunţi, la vest cu oraşul Comăneşti iar la est cu comuna Bereşti-Tazlău. Din monografia comunei reiese că încă din 1803 PODURILE, apare pentru prima dată ca sat de răzeşi într-un important document „Condica Liuzilor”, având ca sate componente: satul Prohozeşti ce datează încă din 1419, satul Ruseşti – 1443, satul Bucşeşti – 1456. În toate documentele vechi (,,Condica Liuzilor” 1803 ,,Marele dicţionar geografic al Romaniei” 1902), apare denumirea de Podurile – suprafaţa de relief mai înaltă sub formă de poduri.
Teritoriul comunei Poduri este drenat de pâraiele mai importante: Gîzul, Fundăturii, Brăneşti, Şoşa, Secătura, Săratului şi Cernu. Din punct de vedere geo-morfologic comuna este situată pe dealuri cu înălţimi variind între 420 – 450 m înălţime: dealul Bisericii (spre Brăneşti), dealul Fundătura, dealul Făgădău, dealul Păltiniş (spre Valea-Şoşii). Clima care o caracterizează este temperată, cu ierni răcoroase şi veri călduroase.
Locuitorii satelor arondate Parohiei sunt în majoritate ortodocşi, însă există şi o mare comunitate de ortodocşi de rit vechi ce are 2 biserici şi o mănăstire construită recent. În anul 2014 numărul enoriaşilor parohiei era de 488 de familii din care 133 văduvi cu 1471 de suflete. La acestea se adauga si comunitatea de rromi – 34 de familii cu 158 de suflete. Parohia Poduri are în administrare 3 locașuri de cult , 2 cimitire: cu suprafaţa de 4867 mp respectiv 1683 mp și 3 case praznicale.
Parohia Poduri derulează anual mai multe activități cultural-educaţionale, administrative si filantropice in parteneriat cu cu diverse instituţii: Primăria Poduri, Şcoala „General Nicolae Şova”, Grădiniţa Poduri, Biblioteca comunală Poduri. Aceste parteneriate întregesc activitatea social filantropică și culturală a parohiei care presupune printre altele:
organizarea anuală a Școlii de vară și a Taberei de vară;
organizarea unor întâlniri și conferințe duhovnicești
Proiecte educaționale, culturale: Proiectul „Șahul pentru fiecare” (cursuri de șah săptămânale adresate cu precădere copiilor nevoiași), Proiectul „Biserica-familia mea de pretutindeni”, Proiectul „Gândim traim și simțim românește”, Proiectul ”Hristos-sufletul satului meu”, Proiectul ”Copilul în Biserica lui Hristos” etc.
concursuri omologate de șah la care participă peste 150 de copii și seniori din țară
premierea copiilor merituoși
organizarea la casele praznicale a agapelor frățești pentru toți credincioșii parohiei și, mai ales pentru bătrânii și bolnavii nedeplasabili
ajutarea copiilor din familiile cu posibilități reduse și a bătrânilor singuri…
Lăcașul de cult
Construită în anul 1841, (dupa anuarul Sfintei Episcopii a Romanului din anul 1936), de preotul Gr. Iscu, este în formă de cruce, în stil bizantin ștefanian, construită de enoriaşi, din piatră, acoperită cu tablă de meşteri necunoscuţi. Stilul este moldovenesc, pictată în interior în anul 1957 de pictorul V. Hantor, repictată în 1985 de pictorul Macovei D. în stare bună, neprezentând valoare istorică sau artistică. Biserica nu este înzestrată cu obiecte pretioase. începând cu anul 1983 pâna în 1986, apoi din 2010 pană în prezent, s-au făcut diverse reparaţii şi lucrări care au constat în:
- S-a consolidat biserica conform devizului D-l prof. Cişmigiu, şeful catedrei de seismologie de la Institutul Politehnic Bucureşti.
- Gard împrejmuitor.
- Tencuielile exterioare s-au facut în praf de piatra.
- Catapeteasma si strănile sunt sculptate în lemn de stejar.
- S-a construit o casă praznicală cu etaj şi clopotniţa.
- S-a construit un frumos Altar de vară
Preoți care au slujit:
Călugărul Catană, cel pomenit ca fiind întemeietorul bisericii Sf. Voievozi – 1540;
Preotul Toaderu, fiul diaconului Ioniţă 1729
Preotul Toma Ruseiu si diaconul Ştefan Iacob 1820
Preotul Gheorghe Misailă, amintit in hrisovul de sfinţire din anul 1939
Preotul Constantin Catană -1948-1981;
Preotul Berza Eugen -1981-1983;
Preotul Arpad Corbu -1983-2015
Preotul Popa Vasile -2001 –
Preotul Parfene Dumitru-2015 –
Sfințiri, resfințiri, slujbe cu arhiereu:
Obiecte de patrimoniu:
Nu sunt
Biserica filie „Sfinții Voievozi ”
Comuna Poduri, județul Bacău
Istoric și așezare
Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Voievozi” este inscrisă în lista monumentelor istorice ale judetului Bacău fiind cea mai veche biserică din comuna Poduri și printre cele mai vechi din Moldova. Conform lui Grigore Tăbăcaru, care publică articolul ”Bisericile Bacăului” în revista ”Publicațiile Ateneului” din Bacău in 1932, biserica ”Sfinții Voievozi” a fost construită de Ioniță Tătaru și călugărul Catană în anul 1540. Autorul menționat consideră că biserica aceasta ar fi fost construită pe locul uneia mai vechi, existența satului Rusăești fiind atestată documentar, sub denumirea de ”Rusești” încă din data de 16 aprilie 1443. Apoi, documente din 1461 și 1481 amintesc de existența sa ca fiind un sat răzeșesc, cu locuitori împroprietăriți de voievodul Stefan cel Mare și Sfânt, pentru acte de vitejie deosebite. Tinând cont de vechimea cât si de valoarea intrinsecă a ei, biserica aceasta a fost declarată Monument de Arhitectura, fapt care ne onorează dar ne si obligă.
De-a lungul vremurilor Biserica a fost reparată de mai multe ori, înzestrată cu mobilier, icoane si obiecte de cult. Acest lucru este susţinut de inscripţia chirilica de pe stranele vechi de la această biserică, unde este amintit anul 7237 adică 1729, si însemnarea cu caractere chirilice de pe icoana „Soborul Sfinţilor Voievozi Mihail si Gavril”: „Aceste sfinte patru icoane s-au zugrăvit de Mihăilă Popovici zugrav cu ucenicul sau Lazor Popa 1820 iunie 15”.
Lăcașul de cult
Biserica în forma actuala datează însa din anul 1939 când a fost restaurată, cu cheltuiala generalului Nicolae Şova, Eugen Demetrescu (secretar general al Ministerului de Finanţe), Constantin Dimitriu ( inspector şcolar general) si avocatului Vasile Şova, devizurile si planurile fiind alcătuite de către cunoscutul arhitect Ştefan Balş, în timpul arhipăstoriei Prea Sfinţitului Episcop al Romanului Lucian Triteanu. În hrisovul de sfinţire, ca urmare a acestor reparaţii, se menţioneaza că anul construirii bisericii ar fi 1614.
Cu ocazia acestei restaurări s-a păstrat întreg corpul bisericii cu lucrătura si liniile neschimbate. S-a păstrat Sfânta Masa (care a fost „îmbrăcata” cu cărămida) si catapeteasma din 1614. Dar catapeteasma a fost pictata în forma actuală în anul 1841, aşa cum rezultă din însemnarea făcută pe icoana „Maica Domnului cu Pruncul”:„Anul 1841 feb. 12 Gheorghe Rusein zugrav”. S-a schimbat temelia de piatră, pereţii din bârne orizontale de stejar au fost tăbănuiţi cu scândură , doar cele două uşi masive din lemn (una la pridvor si cealaltă la altar) au rămas neacoperite, fiind decorate cu o splendidă feronerie, lucrată cu mult talent de către meşterii făurari ai vremii. S-a lucrat din nou acoperişul din şindrilă, bătută „în solzi de peşte”, urmându-se întru totul stilul și liniile pe care le avea înainte. S-a reconstituit pridvorul care mai înainte fusese făcut prin adăugire la biserică, numai din scândură. Tot acum biserica a fost înzestrata cu clopote, mobilier nou, obiecte de cult, policandre, veşminte etc. S-a construit în acelaşi an şi clopotniţa detaşată, după planul aceluiaşi arhitect Balş.
După această reparaţie capitală, Biserica s-a păstrat în bune condiţii, fiind administrată de preoţii Parohiei Poduri, a cărei filie era. O scurtă perioadă de timp însă-între 1 septembrie 1995 si 1 noiembrie 2001-Biserica Sf. Voievozi a fost biserică parohială, prin înfiinţarea Parohiei Rusăieşti. În prezent a revenit la statutul iniţial de Biserică filie a Parohiei Poduri.
În ultimii ani, prin grija preoţilor slujitori si cu sprijinul nemijlocit al enoriaşilor din satul Rusăieşti, s-au executat multe lucrări de restaurare si conservare a obiectelor de cult aflate în patrimoniul bisericii. Astfel, toate obiectele metalice au fost restaurate în atelierul de restaurare din cadrul Complexului Muzeal „Palatul Culturii” din Iaşi, iar catapeteasma si alte icoane si obiecte liturgice si de cult au fost restaurate pe loc de o echipa de specialişti. S-au executat lucrări de întreţinere a bisericii, vopsindu-se pereţii exteriori și interiori și consolidându-se acoperişul. S-a consolidat și acoperişul clopotniţei, iar clopotele vechi, deteriorate, s-au topit și turnat din nou, îmbunătăţindu-se compoziţia aliajului, la topitoriile Uzinelor Metalurgica din Bacău.
Tot în această perioadă, s-a construit în curtea bisericii o clădire-complex, care cuprinde o frumoasă casă praznicală, împodobită cu pictură interioară realizată de pictorul podurean Dorel Arsenie, o bucătărie, amândouă utilate cu toate cele necesare desfăşurării activităţii (mobilier, veselă…), o bibliotecă ce adună un număr de aproximativ 1200 de volume, un mic muzeu ce expune o parte din obiectele de valoare ale bisericii, o „cameră a pelerinului”, un grup sanitar modern, o cameră a centralei şi o magazie de materiale. S-a montat o centrală termică şi instalaţie de aer condiţionat. De asemenea, cu sprijinul financiar al văduvei Colonelului post-mortem Tache Rusei, erou al satului Rusăieşti, s-a construit o troiţă din marmură în curtea bisericii și o alta mai mare în capătul drumului ce duce la biserica. S-au turnat alei de acces spre biserica, s-a refăcut gardul împrejmuitor al cimitirului, mărindu-se chiar suprafaţa acestuia prin bunăvoinţa și dărnicia enoriaşilor. Tot acum biserica a fost înzestrată cu obiecte de cult noi ( Evanghelie, Sfinte Vase, Sf. Chivot, Cruci, sfeşnice, icoane, veşminte, cărţi).
În urma acestor ample lucrări de întreţinere şi de construire, în anul 2010, Preasfinţitul Părinte Ioachim Băcăoanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, a hotărât resfinţirea bisericii şi sfinţirea Asezământului social-filantropic, căruia i s-a dat hramul „Sfântul Dimitrie cel Nou”. Cu ocazia pregătirii Sfântului Prestol în vederea sfinţirii, s-au găsit aici, sub sigiliul Episcopului Lucian Triteanu, pomelnicele de ctitorie alături de o cutiuţă de argint ce conţine părticele din Sfinte Moaşte şi de Hrisovul de sfinţire. Acesta din urmă, foarte bine păstrat, constituie un document de o mare valoare istorică şi sentimentală, consemnând cu acurateţe firul evenimentelor sfinţirii din anul 1939, dar şi semnăturile originale ale ctitorilor principali: Generalul Nicolae Şova, Eugen Demetrescu-secretarul general al Ministerului de finanţe, Constantin Dimitriu-inspector şcolar general, avocatul Vasile Şova.
Preoți care au slujit:
Călugărul Catană, cel pomenit ca fiind întemeietorul bisericii Sf. Voievozi – 1540;
Preotul Toaderu, fiul diaconului Ioniţă 1729
Preotul Toma Ruseiu si diaconul Ştefan Iacob 1820
Preotul Gheorghe Misailă, amintit in hrisovul de sfinţire din anul 1939
Preotul Constantin Catană -1948-1981;
Preotul Berza Eugen -1981-1983;
Preotul Arpad Corbu -1983-2015
Preotul Popa Vasile -2001 –
Preotul Parfene Dumitru-2015 –
Sfințiri, resfințiri, slujbe cu arhiereu:
Obiecte de patrimoniu:
Nu sunt
Biserica filie „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezatorul”
Comuna Poduri, județul Bacău
Istoric și așezare
Aşezată pe dealul numit „Dealul Bisericii” biserica din fostul sat Brăneşti (denumire provenita de la numele primelor familii asezate aici – Bran) a fost construita în anul 1644 aşa dupa cum reiese din „Publicaţiile Ateneului” din Bacău, nr.6-7 din anul 1932, cu titlul „Bisericile Bacăului”, articol semnat de prof. doctor docent Grigore Tăbăcaru. În anul 1936 biserica a fost renovată complet cu contribuţia enoriaşilor, iar în anul 1957 a fost construită clopotniţa situată la intrarea în curtea bisericii de către preotul Constantin Catană, clopotniță care a fost demolată, construindu-se o alta din cadru metalic la intrarea în curtea bisericii. Biserica nu are stil arhitectonic, este construită din lemn de stejar în stil moldovenesc, tăbănuita cu scândura pe ambele parti, fiind acoperită cu şindrilă, apoi cu tablă.
Această biserică are formă de cruce şi nu are picturi interioare. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat, fără valoare artistica, icoanele din ea fiind pictate de un pictor necunoscut. În ultimii ani biserica a suferit o serie de intervenții: s-a construit o turlă de piatră atașată bisericii, în care s-a amenajat un Altar de vară; s-a mărit nava centrală a bisericii; s-a schimbat acoperișul; s-au construit scări de acces și s-a amenajat curtea; s-a construit în curtea bisericii o casă praznicală cu etaj.
Preoți care au slujit:
Călugărul Catană, cel pomenit ca fiind întemeietorul bisericii Sf. Voievozi – 1540;
Preotul Toaderu, fiul diaconului Ioniţă 1729
Preotul Toma Ruseiu si diaconul Ştefan Iacob 1820
Preotul Gheorghe Misailă, amintit in hrisovul de sfinţire din anul 1939
Preotul Constantin Catană -1948-1981;
Preotul Berza Eugen -1981-1983;
Preotul Arpad Corbu -1983-2015
Preotul Popa Vasile -2001 –
Preotul Parfene Dumitru-2015 –
Sfințiri, resfințiri, slujbe cu arhiereu:
Obiecte de patrimoniu:
Nu sunt
