Parohia Scorțeni

Biserica ,,Sf. Voievozi”

Sat Scorțeni, comuna Scorțeni, județul Bacău

Istoric și așezare

Biserica face parte din parohia Scorțeni

Lăcașul de cult

Actuală biserică este contruită între anii 1907-1913, având lungimea de 26 de metri, lățimea de 12 metri, iar înălțimea de 20 metri.

Planul bisericii a fosr realizat de arhitectul I.D. Traianescu din București. Sfîntul lăcaș a fost ridicat pe piatră cioplită de Slănic, zidul fiind din cărămidă făcută de oamenii din sat și beton armat. Lucrările de zidire s-au făcut de către meșterul italian Valentin Sello din Moinești, acoperișul fiind inițial din tablă plumbuită.

Catapeteasma era din lemn de tei executată în 1912 de meșterul romașcan Iorgu Săpătoru, iar strana arhierească și strana Maicii Domnului au fost sculptate de Petre Dulcescu din Buda-Blăgești. Pardoseala bisericii era din mozaic.

În anul 1912 a fost pictată de marele pictor Nicolae Tonitza, iar în anul 1938 pictorul băcăuan Jean Dumitrescu spală pictură.

Între anii 2004-2009 în timpul păstorii pr. Costică Ceaușu s-au desfășurat reparații capitale, pictura în ultimii ani aflându-se într-un amplu proces de restaurare și  s-a ridicat un așezământ social-filantropic.

Sfințiri, resfințiri, slujbe cu arhiereu

26 aprilie 1915 – s-a oficiat slujba de sfintire a bisericii cu hramul ,,Sf. Voievozi” de către PS Theodor Athanasiu de la Roman

1991- s-a oficiat Sfânta Liturghie de către PS Eftimie Luca, Episcopul Romanului

2001 – s-a oficiat Sfânta Liturghie de către PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului

2010 – s-a oficiat Sfânta Liturghier de către PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului

Preoți care au slujit

Biserica face parte din parohia Scorțeni.

Obiecte de patrimoniu

Nu sunt.

Biserica cu hramul ,,Sfinții Voievozi” Merișor

Sat Scorțeni, comuna Scorțeni, județul Bacău

Istoric și așezare

Parohia Scorțeni face parte din protopopiatul Moinești și are în componența sa creștinii ortodocși din satul Scorțeni.

Satul Scorțeni se află în partea central-nordică a județului Bacău pe valea râului Tazlăul Mare, numele satului fiind inițial Iadomirești, prima informație despre sat datând din vremea domnitorului Alexandru Iliaș cînd în anul 1632 acesta întărea lui Dumitrașcu Solomon, părți din mai multe sate printre care și Iadomirești.

De asemenea în timpului lui Vasile Lupu se arată că satul era în proprietatea lui Grigorcea din Bețești.

În secolul al XIX-lea satul apare cu numele actual de Scorțeni așa cum se poate observa din documentele acelor vremuri.

Lăcașul de cult

Biserica, monument de artă, datează din anul 1799 și este construită din lemnul stejarilor aflați în vatra bisericilor și din materialul vechiul schit de călugări Merișor, menționat în vechea hartă scrisă în chirilică ce se păstrează în arhiva primărie. Are ca și ctitori pe Ierodiaconul Toma, erei Pricopie-Irina, erei Pavel-Catrina, erei Grigoraș – Eftimia, erei Ion – Ileana și alții.

Temelia acestei biserici este de piatră fărâmicioasă peste care au fost așezate orizontal bârne din stejar bine încheiate, acoperișul fiind din șândrilă tăiată în forma solzilor de pește iar la mijloc ea este încinsă de jur împrejur de un brâu crestat.

Ea a suferit mai multe reparații în anii: 1844, 1855, 1894, 1907, 1957 și 1999.

Biserica nu are PISANIE.

Sfințiri, resfințri și slujbe cu arhiereu

2000 – s-a oficiat slujba de refințire a bisericii cu hramul ,,Sf. Voievozi” de către PS Ioachim Băcaoanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului și PS Corneliu, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Hușilor

Preoți care au slujit

Pr. Grigore Șova(1809)

Pr. Gavriil Pușcălăul (1809)

Pr. Ioniță (1809)

Pr. Gheorghie Șova (1809)

Pr. Lazăr Lazăr (1846)

Pr. Ion Cernat (1856-1862)

Pr. Gheorghe Arghire (1862-1894)

Pr. Ion Teodorescu (1894-1928)

Pr. Neculai Munteanu

Pr. Constantin Munteanu (1982-1984)

Pr. Constantin Breahnă (1984-1989)

Pr. Costică Ceaușu (1989 – )

Obiecte de patrimoniu

În anul 1982 s-au ridicat de la Parohia Scorțeni 117 obiecte de patrimoniu conform procesului-verbal, acestea aflându-se în depozitul Mănăstirii Bogdana.