Biserica cu hramul ,,Sfântul Spiridon”
orașul Comănești, județul Bacău
Istoric și așezare
Parohia ,,Sfântul Spiridon” face parte din Protopopiatul Moinești, orașul Comănești, județul Bacău. Ea cuprinde o parte din blocurile din zona centrala a orașului, dar și blocurile și casele din cartierele Zăvoi, Lunca de Jos, Podei și Podina.
Biserica este situată pe strada Viei numărul 1, în partea dreaptă a barierei CFR, paralel cu drumul național 12A ce leagă Municipiul Miercurea-Ciuc de Municipiul Onești.
Zona orașului Comănești a fost locuită încă din perioada neolitică. Rămășițe din această perioadă au fost găsite în satul aparținător Vermești. Numele orașului vine de la antroponimul Coman, cu sufixul -ești. Acest tip de derivare indică faptul că locul era ocina (moștenirea) urmașilor unui Coman. Prima atestare documentară a orașului Comănești este din anul 1409, în perioada domniei lui Alexandru cel Bun. În urma unor cercetări arhivistice, cel mai vechi document referitor la localitatea Comănești ar fi o scrisoare din 23 iunie 1606, a căpitanului Ioan Matireș către căpitanul Ion Pettky, în care se precizează că traseul dinspre Dunăre spre Transilvania este cel mai sigur prin Comănești. Localitatea a fost o zonă de primă destinație a refugiaților sau emigranților din Transilvania ca urmare a persecuțiilor stăpânirii austro-ungare.
Lăcașul de cult
Prima biserică amintită în Comănești era în locul numit ,,la Mitache”, fiind ridicată din lemn de stejar. În anul 1809 este amintită această biserică având hramul ,,Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, iar ca slujitori erau consemnați preotul ,,Ștefan zăt Chirila și diaconul Gheorghe Dospinescul”. La începutul secolului al XIX-lea, între anii 1810-1815 căminarul Spiridon Pandele ctitorește o nouă biserică de zid închinată Sfântului Spiridon.
Lăcașul de cult este o construcție impunătoare și solidă, din piatră de râu, mortar, ciment și var având zidurile groase de 1,25 metri, deoarece a fost gândit și ca loc de adăpost în anii tulburi care au afectat localitatea aflată la granița dintre Moldova și Transilvania. Construită în stilul moldovenesc al lui Ștefan cel Mare, ea a suportat în decursul timpului mai multe modificări, inclusiv ample lucrări de consolidare și mărire a spațiului interior. Reparații capitale au avut loc prima dată în anul 1860. În anul 1924 avem consemnate alte lucrări: a fost eliminat zidul care despărțea naosul de pronaos și a fost construit cafasul. Costurile reparațiilor au fost suportate de familia Ghika.
De altfel, biserica a rămas în istorie ca aparținând acestei vechi familii boierești. Aceștia și-au ales loc de odihnă veșnică cimitirul din curtea bisericii, unde au amenajat un monument modest, o cruce de marmură neagră ce străjuiește cavoul. Tot aici mai trebuie menționat că Ioana N. Ghika-Comănești a fost una din cele mai mari compozitoare de muzică religioasă, ale cărei compoziţii se transmiteau frecvent pe calea undelor (aproape în fiecare duminică), în cadrul slujbelor religioase, până la finele celui de Al Doilea Război Mondial. Ea a fost cea care a înfiinţat corul ce putea fi ascultat în fiecare duminică la biserica ,,Sfântul Spiridon” din Comăneşti.
Catapeteasma este din lemn de tei. Biserica are două clopote: unul mic, turnat în anul 1833, care, spărgându-se, a fost returnat în anii 1936-1937, iar clopotul mare este turnat în 1907. În 1924 vechea pictură în frescă a fost acoperită cu un strat de tencuiala și ghips, urmând ca în anul 1936 biserica să fie pictată în stil bizantin, simplu, de Constantin Bacalu.
Cea mai importantă reparație capitală a lăcașului de cult a avut loc între anii 1994-2000, în timpul păstoririi preotului Alexandru Maxim. Prin lucrările de reconsolidare din acea perioadă, biserica a căpătat o cu totul altă formă și estetică. Atunci a fost mărit considerabil pronaosul bisericii, lărgită intrarea în naos, au fost puse vitralii noi, a fost realizată o șarpantă nouă în stil ștefanian pe care a fost montat noul acoperiș din tabla de duraluminiu cu grosime de 0.6 mm. Proiectul de consolidare și reparație a fost realizat de arhitectul Constantin Amâiei, cel care a proiectat Catedrala Mântuirii Neamului, dar și Catedrala ,,Înălțarea Domnului” din Bacău. Biserica a fost pictată în tehnica fresco de către pictorii Petronel şi Ionel Paşcu. Resfinţirea bisericii ,,Sfântul Spiridon” s-a făcut la data de 19 mai 2001 de către Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, pe atunci Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și Preasfințitul Ioan Selejan, la acea vreme Episcop al Covasnei și Harghitei.
În jurul lăcașului de cult se află cimitirul central al oraşului Comăneşti, iar în incinta bisericii casa praznicală construită în anul 1991, capela mortuală, clopotniţa, lumânărarul, precum şi alte dependinţe.
Preoți care au slujit
Pr. Eftimie (înainte de 1820),
Pr. Arghir 1820 – 1846,
Pr. Vasile Hanganu 1846 – 1876
Pr. Gheorghe Hanganu 1876 – 1924
Pr. Ștefan Paraschiv 1924 – 1930
Pr. Simion Lunganu
Pr. Alexandru Gheorghe
Pr. Ioan Tunaru
Pr. Ioan Lascăr
Pr. Nelu Ciobanu 1983 – 1987
Pr. Alexandru Maxim 1987 – 201
Pr. Lucian Istrate 1996 – 2014
Pr. Petru Todeancă 2014 – 2019
Pr. Daniel Marius Prepeliță 2019 –
Pr. Adrian Țuglea 2019 – 2022,
Pr. Simion Anăstăsoaie 2022 –
Sfinţiri, resfinţiri, slujbe cu arhiereu:
1976 – PS Eftimie Bârlădeanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și Hușilor
1997 – PS Eftimie Luca, Episcop al Romanului
19 mai 2001 – PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și PS Ioan Selejan Episcopul Covasnei și Harghitei au oficiat slujba de resfințire
2010 – PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului a slujit Sfânta Liturghie
11 mai 2013 – PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului a slujit Sfânta Liturghie
18 noiembrie 2016 – IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului a oficiat slujba stâlpilor pentru preotul Lucian Istrate, trecut la Domnul
Obiecte de patrimoniu
Sfânta Evanghelie ferecată în argint în literă slavonă, 1821;
Icoană a Maicii Domnului lucrată în argint de Gheorghe Opincaru din Bacău, 1935;
Policandru cu 32 de lumini adus de la Dresda (Germania).
