Parohia Sfântul Ștefan Comănești

Biserica cu hramurile ,,Sfântul Arhidiacon Ștefan” și ,,Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”

orașul Comănești, județul Bacău

Istoric și așezare

Parohia ,,Sfântul Arhidiacon Ștefan” face parte din Protopopiatul Moinești, orașul Comănești, județul Bacău. Ea cuprinde o parte din blocurile și casele din zona centrală a orașului și de pe maul râului Trotuș.

Parohia este situată pe strada Gârlei, în spatele Pieței Centrale din Comănești și se învecinează la Sud cu malul stâng al Trotușului, la Nord cu centrul orașului, la Est cu Parcul Central și la Vest cu cartierul Șupan.

Cea dintâi menţionare cartografică a Comăneştiului se găseşte pe harta Dunării alcătuită de geograful Sanson şi tipărită în anul 1696. Începând cu sfârşitul secolului al XVIII-lea, oraşul a fost domeniul familiei de boieri Ghika, ce şi-a menţinut prezenţa în zonă până la jumătatea secolului al XX-lea. Palatul Ghika, parcul din faţa muzeului şi gara sunt câteva din mărturiile lăsate de renumita familie. Construirea căii ferate Adjud-Palanca, ce face mai departe legătura dintre Moldova şi Transilvania, a condus la o creştere semnificativă a economiei prin deschiderea exploatării industriale a resurselor lemnoase din munţii învecinaţi, dar şi a minelor Galion, Asău și Lăloaia. A fost declarat oraş în 1952 datorită puterii economice, densității populaţiei şi perspectivelor de dezvoltare ale localităţii. Cu această ocazie, fostele sate înconjurătoare Lăloaia, Şupan, Leorda, Lunca de jos şi Şipoteni au devenit cartiere ale oraşului Comăneşti, iar Vermeşti şi Podei-Podina au dobândit calitatea de localităţi componente.

Lăcașul de cult

Parohia ,,Sfântul Arhidiacon Ștefan” s-a constituit în anul 2000 la inițiativa preotului Ropotoaia Vasile și a unui grup de credincioși harnici și darnici. La data de 24 iunie 2000 a fost oficiată slujba de sfințire a pietrei de temelie de către Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, pe atunci Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. La început, s-a slujit într-un ,,altar” de lemn amenajat pe iarbă verde, iar mai apoi a fost improvizat un spațiu liturgic într-o brutărie dezafectată situată în proximitate. În paralel, după aproape trei ani de trudă s-a reușit amenajarea paraclisului cu hramul ,,Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” de la demisolul noului lăcaș de cult, construcție solidă din cadre de fier beton și pereți de cărămidă injectați cu ciment. Bucuria a fost de scurtă durată deoarece, în luna iulie a anului 2005, ploile torențiale au provocat ieșirea din matcă a râului Trotuș, apele inundând șantierul bisericii, inclusiv paraclisul.

În data de 4 februarie 2007 s-a târnosit Paraclisul situat la demisolul Bisericii de către Preasfințitul Părinte Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului. În următorii ani, o echipă de meșteri în frunte cu Ioan Știopei, autorul inegalabilelor mănăstiri de la Bârsana și Săpânța Peri, a înălțat din bârne de brad așezate pe tălpi de stejar, un superb edificiu de cult în stil maramureșean având o lungime de 25 de metri, o lățime maximă de 12 metri între abside și o înălțime până la turlă de 43 de metri.

Ulterior, amenajările interioare au vizat montarea instalației electrice, a pardoselei în care a fost inclus un sistem de încălzire, dar și a catapetesmei și a întregului mobilier, acestea din urmă fiind opere ale sculptorului Nicolae Livadă din Bacău. Pictura catapetesmei, precum și scenele zugrăvite pe pereții naosului, au fost realizate de către pictorul Valentin Sarca, fiu al orașului Comănești. La exterior, biserica a fost acoperită cu tablă de tip Novatik care imită dranița, curtea interioară a fost sistematizată și împrejmuită cu gard, iar la intrarea principală s-a așezat o poartă sculptată de aceiași meșteri maramureșeni.

În anul 2011 s-au început demersurile pentru ridicarea unui Centru Social-Filantropic pus sub ocrotirea ,,Sfântului Ierarh Mucenic Teodosie de la Brazi, Mitropolitul Moldovei”, o construcție impunătoare de 200 mp cu etaj și mansardă. În 2020, conștienți de noile exigențe în contextul modernității, s-a început construcția unei Capele mortuare cu o arhitectură complementară cu cea a bisericii, cu hramul „Sfântul Paisie Aghioritul”. În anul 2023 s-a finalizat construcția unui lumânărar, în ton cu întregul ansamblu parohial, menit să ofere un spațiu adecvat pentru aprinderea lumânărilor.

Sfințirea întregului complex ecleziastic a avut loc la data de 2 septembrie 2023 în prezența unui număr impresionant de credincioși și a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Ioachim Giosanu, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Preasfințitul Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei și Harghitei și Preasfințitul Visarion Bălțat, Episcopul Tulcii.

Preoți care au slujit:

Pr. Vasile Ropotoaia 2000 –

Pr. Constantin Mere-Albe 2017 – 2022

Pr. Costinel Milon 2019 –

Sfinţiri, resfinţiri, slujbe cu arhiereu:

24 iunie 2000 – PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului a oficiat slujba de punere a pietrei de temelie;

4 februarie 2007 – PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului a oficiat slujba de sfințire a Paraclisului cu hramul ,,Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” de la demisolul bisericii;

2 septembrie 2023 – IPS Ioachim Giosanu, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului alături de PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei și Harghitei și PS Visarion Bălțat, Episcopul Tulcii au sfințit Biserica, Centrul social-filantropic, Capela mortuară și Lumânărarul.

Obiecte de patrimoniu

Nu sunt.