Catedrala cu hramul ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena”
orașul Comănești, județul Bacău
Istoric și așezare
Parohia ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena” este arondată Protopopiatului Moinești fiind situată în orașul Comănești, județul Bacău. Ea curprinde blocurile din zona centrală a orașului, dar și o parte din casele și blocurile de pe malul râului Trotuș.
Pe valea mijlocie a Trotuşului, la poalele munţilor Goşmanu din Carpaţii Orientali, la capătul de vest al Depresiunii Dărmăneşti-Comăneşti, condiţiile au constituit mediul prielnic întemeierii comunităţilor umane cu multe milenii în urmă. Aici, în această zonă se află oraşul Comăneşti, fost centru minier şi forestier. Oraşul este înconjurat la nord de Munţii Goşmanu, la est de Munţii Berzunţi, la sud de Munţii Nemira şi la sud-vest de Munţii Ciucului. Prima atestare documentară a orasului Comăneşti este din anul 1409, în perioada domniei lui Alexandru cel Bun.
Parohia ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena” este situată în centrul civic al orașului Comănești, pe strada Republicii și deservește aproximativ 500 de familii.
Lăcașul de cult
Posibilitatea de expresie religioasă apărută după anul 1990 a făcut ca bisericile deja existente în orașul Comănești, deloc puține, să devină neîncăpătoare. Asta și pentru că orașul se dezvoltase, dar numărul și capacitatea lăcașurilor de cult rămăseseră aceleași ca după Al Doilea Război Mondial. Din acest motiv, comăneștenii și-au dorit să construiască o catedrală a lor, în centrul civic al orașului. Astfel că, în anul 1991, prin decizia Episcopiei Romanului a fost înființată Parohia ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena” sub coordonarea preotului paroh Porojnicu Valentin. Piatra de temelie a noului lăcaș a fost pusă în anul 1992, proiectul fiind realizat de arhitecții Leon Srulovici, Dragoș Badea și Magdalena Jora.
Biserica este formată dintr-un corp principal de 31.5 metri lungime şi 32.30 metri înălţime. La acest corp principal se adaugă, tot în plan, turnul clopotniţă de 6×5 metri şi o absidă semicirculară de 6×3 metri, pe faţada de sud. Aceleaşi elemente se regăsesc pe faţada nord, dar cu înălţime diferită pentru corpul rectangular. Clădirea bisericii are înălţimea la streaşină de 11 metri şi la coama acoperişului 19 metri. Turla bisericii are streaşina la 24.8 metri faţă de baza clădirii şi 32.30 metri la vârf. Turnul clopotniţă are 17.20 metri şi respectiv 22.20 metri. Planul bisericii cuprinde intrarea care se face prin latura de sud pe sub turnul clopotniţă, printr-o scară monumentală din marmură şi piatră de Slănic. Prin scara de vest se coboară într-un paraclis ce se află la demisol. Acest paraclis are şi un acces direct din exterior printr-o scară ce se află pe corpul de pe faţada nord. Scara de pe latura vest urcă şi la următoarele două niveluri unde se află cafasul – la etajul I şi apoi la etajul al II-lea de unde se accede la o cancelarie plasată în turnul clopotniţă, deasupra intrării. Plastica construcţiei este inspirată din arhitectura tradiţională moldovenească, soclul bisericii fiind făcut din piatră.
În 15 mai 1994 a avut loc slujba de sfințire a paraclisului de la demisol de către Preasfințitul Eftimie Luca, Episcopul Romanului și Hușilor. Acest subsol poate fi folosit, în caz de necesitate, ca adăpost civil (ALA). Este singura clădire cu un adăpost de acest fel în zona civică a oraşului. Lucrările edilitare au avansat în fiecare an. În 1996 s-a ajuns la cota 3.5 metri; în 1997 – cota +7 metri; în 1998 – cota +10 metri, arce; în 2000 – 6 clopote şi cota + 14 metri; iar în anii următori s-au turnat betoane pentru arce, turnuri, s-a făcut acoperişul, s-au tencuit turnurile, s-au definitivat finisajele, s-a finalizat scara şi rampa pentru persoane cu dizabilităţi, s-a placat cu piatră de Slănic soclul, s-au montat catapeteasma și mobilierul specific.
Biserica este făcută din beton şi cărămidă cu zidul de 0,62 metri şi este acoperită cu tablă inoxidabilă. Crucile, în număr de opt, sunt din inox. Lăcașul de cult este înzestrat cu șase clopote, cel mai mare având 700 kilograme. De asemenea, este înzestrată cu cimitir propriu având suprafața de 1 hectar, în zona centrală.
Preoți care au slujit
Pr. Valentin Porojnicu 1992 – prezent,
Pr. Vasile Ropotoaia 1997 – 2000.
Sfințiri, resfințiri, slujbe cu arhiereu:
1994 – PS Eftimie Luca, Episcop al Romanului și Hușilor a oficiat slujba de sfințire a Paraclisului;
1994, 1995, 1996, 1997 – PS Ioachim Vasluianul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și Hușilor;
2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2009 – PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului;
2010 – PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.
Obiecte de patrimoniu
Nu sunt.
